Skip to content
Economic Știri

Radu Soviani, previziuni negre pentru români: Vom avea inflație mai mare, dobânzi mai mari și depreciere semnificativă a leului!

http://inquamphotos.com

În condițiile în care BNR a anunțat senin, după cea mai recentă decizie de politică monetară, că este spectatoare la majorarea inflației și la ratarea propriilor prognoze (inflația așteptată pentru final de an s-a mutat în doar 4 luni de la 3,1% la 4,2%, rata inflației pe primele 4 luni depășind ținta pentru întreg anul), PSnews a luat legătura cu analistul economic Radu Soviani pentru a vedea cum justifică BNR această situație.

De ceva timp, BNR publică, după deciziile de politică monetară, așa numitele ,,minute’’, în care piața financiară încearcă să decripteze poziția individuală a membrilor Consiliului de Administrație și mai ales conduita lor. Iată ce ne-a declarat analistul Radu Soviani:

,,Vorbim într-adevăr despre ultimele <<minute>> ale acestei conduceri a BNR, pentru că până la expirarea mandatului, această conducere mai are doar trei ședințe de politică monetară: în 4 iulie, în 5 august și în 3 octombrie, deci încă trei ,,minute’’.  Primul lucru care ne sare în ochi este că la cea mai recentă ședință de politică monetară nu a participat prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu. BNR nu anunță și de ce lipsesc membrii Consiliului de Administrație (motive personale/delegații de serviciu, etc) ceea ce permite oricui să își pună întrebarea: ar fi fost de acord Florin Georgescu, unul dintre puținii care știu carte din Consiliul de Administrație al BNR, cu decizia pasivității BNR în a menține rata de dobândă cheie la nivelul de 2,5%?

Pe de altă parte, lipsa prim-viceguvernatorului BNR Florin Georgescu este evidentă și în faptul că, fără el, ceilalți membrii ai Consiliului de Administrație BNR par profund debusolați în înțelegerea inclusiv al rolului lor, de titulari de politică monetară, teoretic independenți. Minuta arată exact ca o probă scrisă, neanunțată, de obicei din lecția curentă, dată elevilor pentru verificarea periodică a cunoștințelor. Cu alte cuvinte, seamănă cu un extemporal, în care mai mulți membrii ai Consiliului de Administrație, confruntați cu înțelegerea cauzelor inflației și rolului lor ca bancheri centrali, pică proba.

S-a observat că pe parcursul primelor luni ale anului, rata anuală a inflației a mers consistent în sens opus previziunilor – consemnează minuta. Păi cine a făcut aceste previziuni? Tocmai acest consiliu de administrație al BNR, previziuni depășite consistent. Este vorba fie despre incompetență, fie despre subordonare politică – pentru a nu fi deranjată puterea politică în preajma alegerii unui nou consiliu de administrație, fie despre amândouă. Conducerea BNR nu este pusă acolo să constate depășiri consistente ale propriilor prognoze, ci să folosească pârghiile politicii monetare pentru a tempera așteptările inflaționiste, ceea ce BNR nu face. Cu alte cuvinte, face politică monetară uitându-se în oglinda retrovizoare, și nu în față’’, spune Soviani.

Mai mult, analistul economic adaugă că ”BNR, în puținele cazuri în care a atins ținta de inflație asumată, pare că mai degrabă a atins-o din întâmplare”.

Nu în ultimul râmd, Soviani este de părere că BNR „a mascat până acum adevărata dimensiune a așteptărilor inflaționiste irosind sume impresionate din rezerva valutară”.

,,Cineva trebuie să spună Băncii Naționale care este rolul ei! Eu le-am spus de 2 ani încoace că au acționat prea târziu și prea puțin în ceea ce privește majorarea ratei de dobândă, pentru a tempera presiunile inflaționiste generate de politica guvernamentală iresponsabilă. Le-am spus-o și în septembrie anul trecut: ,, BNR a eșuat dramatic în a ancora așteptările inflaționiste în sensul scăderii lor și nici nu e de mirare atâta timp cât acționează pompieristic: ca ,,să stingă’’ așteptările de inflație BNR face mutări haotice atât cu ratele de dobândă cât și în ceea ce privește cheltuirea unor sume semnificative din rezervele valutare, pentru a nu supăra Guvernul’’. Și le-am spus că reaprinderea așteptărilor inflaționiste este exclusiv culpa lor, prin faptul că acționează prea puțin și prea târziu, de multe ori defazat.

Cred că majoritatea membrilor Consiliului de Administrație a BNR are probleme în a identifica ce culoare are o portocală. Cum să constați tu, prin minuta ședinței, că ,,membrii Consiliului au evidențiat creșterea consemnată în aprilie de principalele cotații ROBOR – implicit ecartul lor pozitiv față de rata dobânzii de politică monetară’’ și să nu știi să citești în asta că băncile văd deja reaprinderea așteptărilor inflaționiste? Trebuie să fi miop!

Am mai spus-o în trecut: pare că BNR, în puținele cazuri în care a atins ținta de inflație asumată, mai degrabă a atins-o din întâmplare. Acaestă minută a ședinței din 15 mai 2019, penultima în care vom avea un Consiliu de Administrație complet întrucât din 26 august Liviu Voinea își încheie, irevocabil, cariera de bancher central, fiind extras într-o poziție onorifică la FMI destinată României, ma face să elimin acel ,,pare’’. Acum am convingerea că în puținele situații în care BNR a atins ținta de inflație, a atins-o din întâmplare. Problema este că această auto-subordonare politică, de a nu deranja guvernul, se va răzbuna pe economie. BNR a mascat până acum adevărata dimensiune a așteptărilor inflaționiste irosind sume impresionate din rezerva valutară. În fapt, a încordat tensiunile de pe piața valutară și în curând vom fi puși în postura să plătim facturi mult mai mari decât cele care ar fi decurs dintr-o corectare independentă a derapajelor politicii fiscale: vom avea și inflație mai mare, și dobânzi mai mari și depreciere semnificativă a leului’’, a concluzionat Soviani.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *