Skip to content
Sănătate Știri

Raport al Comisiei Europene: România, la coada clasamentului între sistemele de sănătate din UE. Ce reacție a avut Ministerul Sănătății

Suceava.live.ro

 

Ministerul Sănătății a reacționat la concluziile negative ale raportului Comisiei Europene privind sistemul de sănătate din România și dă asigurări că instituția are deja pregătite acțiunile necesare pentru redresarea situației, potrivit unui comunicat.

,,Cunosc Raportul Comisiei Uniunii Europene și nu a fost o surpriză să aflu că suntem la coada clasamentului între sistemele de sănătate. Echipa actuală a Ministerului Sănătății are deja un plan pe termen scurt și mediu cu măsuri concrete care vor avea efecte imediate asupra sistemului sanitar și pe care îl vom prezenta după ce vom avea discuții și cu reprezentanții Uniunii Europene”, arată ministrul Sănătății, într-un comunicat al instituției.

Potrivit comunicatului, Victor Costache va merge pe 9 decembrie  la Bruxellles, unde va avea întâlniri cu miniștrii sănătății și noul Comisar european pentru Sănătate în cadrul Consiliului ministerial ,,Ocuparea Forţei de Muncă, Politică Socială, Sănătate şi Protecţia Consumatorilor”(EPSCO)- componenta de sănătate publică, și unde va avea discuții inclusiv despre Raportul privind Starea Sănătății în UE, scrie caleaeuropena.ro.

Raportul publicat joi de Comisia Europeană arată că, deși a înregistrat o creștere, speranța de viață în România este printre cele mai scăzute din UE. Acest lucru reflectă comportamente nesănătoase, dar și inegalități socioeconomice, precum și deficiențe substanțiale în furnizarea serviciilor de sănătate. Mai precis, sistemul de asigurări sociale de sănătate oferă un pachet cuprinzător de servicii – însă, aproximativ 11 % din populație rămâne neasigurată și nu are dreptul decât la un pachet minim de servicii.

Starea de sănătate

Speranța de viață la naștere în România a crescut cu mai mult de patru ani din anul 2000 (de la 71,2 ani până la 75,3 ani în 2017). Cu toate acestea, există discrepanțe majore în ceea ce privește speranța de viață în funcție de gen și nivel de studii, în special pentru bărbați: este de așteptat ca bărbații cu cel mai scăzut nivel de studii să trăiască cu aproximativ 10 ani mai puțin decât bărbații cu cel mai ridicat nivel de studii. Boala cardiacă ischemică rămâne principala cauză de deces, deși mortalitatea cauzată de cancer este în creștere. De asemenea, România se confruntă cu provocări în ceea ce privește combaterea unor boli infecțioase, această țară având cea mai ridicată rată de cazuri de tuberculoză din UE.

Factorii de risc

Aproximativ jumătate din decesele înregistrate în România pot fi atribuite unor factori de risc comportamentali. Unul din cinci adulți români fumează zilnic, cu o rată mult mai mare în rândul bărbaților (32 %) decât în rândul femeilor (8 %). Ratele obezității la adulți sunt printre cele mai scăzute din UE (10 %), dar ratele excesului de greutate și ale obezității în rândul copiilor au crescut în ultimul deceniu până la 15 %. Consumul de alcool reprezintă o amenințare majoră la adresa sănătății publice, rata consumului episodic excesiv de alcool (35 %) depășind cu mult media UE de 20 %. Această rată este de peste 50 % în rândul bărbaților.

Sistemul de sănătate

Cheltuielile pentru sănătate în România sunt cele mai scăzute din UE atât pe cap de locuitor (1 029 EUR, media UE fiind de 2 884 EUR), cât și ca procent din PIB (5 % față de 9,8 % în UE). Ponderea cheltuielilor pentru sănătate finanțate din bani publici (79,5 %) este în concordanță cu media UE (79,3 %) și, deși plățile directe sunt în general scăzute, cu excepția cheltuielilor pentru medicamentele prescrise în cadrul asistenței medicale ambulatorii, plățile informale sunt deopotrivă substanțiale și răspândite. În termeni absoluți, cheltuielile din toate sectoarele sunt scăzute, iar sistemul de sănătate este subfinanțat într-o măsură semnificativă.

Principale provocări

Astfel, principalele provocări pentru sistemul de sănătate includ, pe de o parte, remedierea dezechilibrului dintre asistența medicală primară și serviciile medicale spitalicești și, pe de altă parte, combaterea deficitului tot mai mare de profesioniști în domeniul sănătății.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *