Skip to content
Economie

RAPORT În 2019, diferența de PIB între țările din centrul și estul UE s-a înjumătățit. Motivul: investițiile realizate prin politica de coeziune

European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Datorită sprijinului acordat prin politica de coeziune, în 2019, diferența privind PIB-ul dintre țările din Europa Centrală și țările din Europa de Est care au devenit membre după 2004 s-a înjumătățit (de la 59 % din media UE la 77 %), conform celui de-al 8-lea raport privind coeziunea și noului document de lucru privind impactul politicii de coeziune în perioada 2014-2020, publicat recent, potrivit caleaeuropeana.

Potrivit datelor, impactul politicii asupra creșterii regionale este cel mai mare în principalele țări beneficiare, și anume în statele membre și regiunile estice, precum și în Portugalia și în sudul Spaniei.

La nivel regional, impactul politicii atinge cote maxime de peste 5% în regiunile maghiare Észak-Alföld și Dél-Alföld sau în regiunea portugheză Região Autónoma dos Açores. Există, de asemenea, diferențe semnificative între regiunile din cadrul fiecărei țări. De exemplu, impactul asupra PIB variază între +1,1% și +5,3% în Ungaria, între +1,5% și +3,9% în Polonia, între +1,8% și +2,9% în România și între +0,6% și +5,2% în Portugalia.

De asemenea, finanțarea politicii de coeziune va crește PIB-ul pe cap de locuitor al regiunilor mai puțin dezvoltate cu până la 5 % până în 2023.

Pe termen lung, politica de coeziune aduce beneficii și regiunilor dezvoltate, datorită efectelor de propagare interregionale. Fiecare euro cheltuit pentru proiecte sprijinite de politica de coeziune a generat un PIB suplimentar de 2,70 EUR în UE.

O politică aflată în centrul luptei împotriva crizelor

Politica de coeziune este principala politică de investiții a UE, reprezentând aproximativ o treime din bugetul UE. Obiectivul său este de a reduce disparitățile economice, sociale și teritoriale din cadrul UE. Recent, politica a ajutat, de asemenea, regiunile UE să facă față consecințelor celor mai mari crize din UE, cum ar fi pandemia de COVID-19 și invazia brutală a Ucrainei de către Rusia.

Datorită Asistenței de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei (REACT-EU), statele membre au programat deja 45,2 miliarde EUR pentru redresarea lor după pandemie și încep să pună în aplicare măsurile pe teren.

Prin Acțiunea de coeziune pentru refugiații din Europa(CARE), Comisia a plătit lichidități suplimentare de 10 miliarde EUR pentru a ajuta statele membre care primesc refugiați din Ucraina. O sumă suplimentară de 330 de milioane EUR din fondurile politicii de coeziune este planificată pentru a sprijini nevoile refugiaților.

Un impuls pentru tranziția energetică

În perioada 2014-2020, politica de coeziune a investit în mod direct aproximativ 27,5 miliarde EUR în întreaga UE în proiecte-cheie în domeniul energiei și în infrastructuri critice din sectorul gazelor și al energiei electrice. Printre acestea se numără terminalele GNL din Polonia și Grecia, conducte de gaze esențiale, instalații de stocare a gazelor și rețelele electrice din Europa Centrală.

Politica de coeziune a sprijinit proiecte în domeniul eficienței energetice cu aproximativ 19,2 miliarde EUR, dintre care 15 miliarde EUR pentru renovarea clădirilor.

În plus, Mecanismul pentru o tranziție justă va contribui la mobilizarea investițiilor private atât de necesare pentru viitoarele proiecte de eficiență energetică care vor reduce dependența Europei de gazele rusești.

Toate aceste investiții contribuie la atenuarea impactului crizei energetice de astăzi.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *