Skip to content
Coronavirus

Raport: Patru scenarii posibile privind consecințele economice ale pandemiei

facebook

Biroul olandez pentru analiza politicilor economice (CPB Netherlands Bureau for Economic Policy Analysis) a publicat un raport cuprinzând patru posibile scenarii economice cu care statele se pot confrunta în urma crizei generate de coronavirus. Studiul pornește de la datele privind economia olandeză, însă modelul celor patru posibile scenarii poate fi luat în calcul de fiecare dintre statele membre ale Uniunii. Aceste scenarii conturează posibilul impact economic pentru anul 2020 și 2021. Fiecare scenariu diferă prin faptul că folosește un punct de pornire diferit, în funcție de durata restricțiilor pentru prevenirea răspândirii virusului și severitatea impactului economic.

Iată care sunt cele patru scenarii:

1. Restricțiile pentru răspândirea virusului durează 3 luni. Primele semne ale unei redresări economice apar în 2020. Capacitatea de producție este menținută, în parte datorită pachetelor de asistență financiară direcționate de guvern. Creșterea economică în 2020 va fi pe minus, atingând un deficit în jur de -1.2%. În 2021, creșterea economică va fi de 3.5%. Acest lucru înseamnă că recesiunea va avea loc în prima parte a lui 2020, urmată mai apoi de o redresare economică puternică. În ceea ce privește rata șomajului, aceasta va ajunge la 4.5%, fiind menținută la acest nivel tot de pachetele de asistență guvernamentale. Uniunea Economică și Monetară (UEM) va înregistra datorii sub 50% (de 49.9% în 2020 și 48.4% în 2021), din PIB, datorită unei redresări rapide.

2. Restricțiile pentru răspândirea virusului durează 6 luni. Industria este puternic, iar comerțul mondial continuă să scadă. Deficitul scade la -5.0% în 2020, iar în 2021 reușește să urce undeva la 3.8%. Recesiunea va avea loc în 2020, iar redresarea economică în 2021. Rata șomajului ajunge la 5.3%, multe contracte temporare nu mai sunt prelungite, cei ce încearcă să intre pe piața muncii au dificultăți în găsirea unei slujbe. Datoriile față de UEM ajung la 55.4% în 2020 și 56.1% în 2021, din cauza recesiunii și a măsurilor restrictive prelungite.

3. Restricțiile pentru răspândirea sunt prelungite până la 6 luni, însă recesiunea durează mai mult din cauza problemelor la nivelul economiei globale și a sectorului financiar. Recesiunea durează 4 trimestre și va avea loc o mică recuperare în 2021. Astfel, în 2020 se va ajunge la o scădere economică de -7.7%, iar în 2021 creșterea economică ajunge la 2.0%. Companiile nu vor mai avea capacitatea să păstreze tot personalul, ceea ce va ridica rata șomajului la 8.4%. Agravarea recesiunii va ridica rata datoriilor, iar guvernele vor fi nevoite să salveze unele afaceri, ceea ce va urca nivelul datoriilor la 60.4% în 2020 și 65.5% în 2021.

4. Restricțiile pentru răspândirea virusului durează 12 luni, recesiunea se va prelungi până la un an și jumătate. În 2020, deficitul va ajunge la un minus de -7.3%, iar în 2021 la -2.7%. Nu are loc o redresare economică în 2021. Rata șomajului crește până la 9.4% din cauza recesiunii. La nivel UEM, datoriile ajung la 61.7% în 2020 și 73.6% în 2021.

În toate scenariile economia va fi puternic afectată, PIB-ul scăzând undeva între 1.2% și 7.7% în 2020. În cel mai bun scenariu, economia își va reveni în al treilea trimestru al anului 2020, iar în cel mai rău scenariu, redresarea economică nu va începe decât undeva în a doua jumătate a lui 2021. Acest ultim scenariu de asemenea prezice că PIB-ul va continua să scadă în 2021 cu 2.7%. În 3 din cele 4 scenarii, criza economică va fi mult mai gravă decât cea din 2008-2009.

Criza aceasta este unică pentru că există o scădere atât în producție cât și în consum și dacă acest lucru va continua să dureze, va duce la probleme în sectorul financiar. Restricțiile de izolare din prezent pun în impas complet unele sectoare, în timp ce altele sunt afectate de faptul că angajații sunt indisponibili. În ceea ce privește consumul, acesta este de asemenea afectat de restricțiile contactului fizic, dar și de stagnarea exporturilor și amânarea achizițiilor și a investițiilor. Piața imobiliară va fi și ea afectată din cauza datoriilor.

În 2021, rata șomajului crește puțin în cel mai bun caz, dar ajunge undeva la 9% în cel mai rău. Această criză diferă de recesiunile din trecut, din cauza restricțiilor de carantină, ceea ce va avea un impact major asupra pieței muncii. Politica curentă încearcă să limiteze pe cât posibil concedierile și falimentul. Cu toate acestea, guvernele pot doar să atenueze situația. Mai mult decât atât, studiul presupune că ajutorul oferit de guvern va înceta odată cu terminarea stării de urgență.

Costurile pe care guvernul va trebui să le acopere sunt ridicate, dar nu imposibile. Finanțele publice vor fi deteriorate în mod major în toate scenariile; în 2020 deficitul PIB-ului va fi de 1.3% în cel mai bun scenariu și 7.3% în cel mai rău. Mai mult decât atât, în ultimul scenariu, deficitul va crește până la 9.9% în 2021. Nu va exista un risc direct pentru nivelul de datorii publice, având în vedere că și în cel mai prost scenariu, până la finalul lui 2021, datoriile vor atinge 74% din PIB, ceea ce este departe de a fi considerat ca riscant în literatura de specialitate.

Cele mai mari incertitudini, subliniază raportul, sunt dezvoltarea ulterioară a pandemiei, durata restricțiilor, eficiența politică și accentuarea problemelor financiare.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *