Comisia Europeană (CE) confirmă că România a înregistrat numeroase progrese pentru consolidarea statului de drept, în ultimii 5 ani. De la perioada Dragnea, când țara noastră era cea mai criticată, la 2024 când suntem apreciați pentru progresele înregistrate.
În 2019, Comisia Europeană critica foarte dur România, mai ales după ce Liviu Dragnea și guvernul său încercase în repetate rânduri să aibă controlul asupra justiției. Legile justiției au fost cea mai mare problemă în acea perioadă, deoarece aveau rolul de a-l scăpa de anchete pe Liviu Dragnea și alți corupți, iar pe de altă parte îi transformau pe procurori în funcționari controlați politic.
Dezastrul provocat de Dragnea
„Suspendarea imediată a punerii în aplicare a legilor justiției și a ordonanțelor de urgență ulterioare”, spunea Comisia Europeană.
Oficialii europeni îi cereau guvernului Dăncilă să țină cont de recomandările din MCV înainte să adopte legile justiției. Reforma justiției trebuia să se facă doar prin acord cu Comisia Europeană, Comisia de la Veneția și alte instituții de specialitate.
„Suspendarea imediată a tuturor procedurilor de numire și revocare aflate în curs care vizează procurori în funcții-cheie”, spunea Comisia Europeană, în perioada Dragnea.
Liviu Dragnea își dorea ca parchetele și instanțele să fie controlate de oameni fideli partidului său. Odată ce ar fi făcut asta, dosarele sale nu ar fi continuat în instanță, iar rivalii lui Dragnea ar fi fost anchetați mult mai ușor. Rămâne elocvent cazul Laurei Codruța Kovesi, anchetată în România de o instituție inventată chiar de Liviu Dragnea.
Liviu Dragnea respingea dialogul cu Comisia Europeană și voia să legifereze fără să țină cont de instituțiile europene:
„Eu susțin foarte mult ca România să procedeze, să acționeze, să legifereze exact așa cum o face fiecare stat membru din Uniunea Europeană. Asta cred eu”, declara fostul lider PSD.
5 ani mai târziu
România a făcut mari progrese în ultimii 5 ani, mai ales pentru a ieși din umbră. De când PNL a ajuns la guvernare, singur sau în alianță cu USR și apoi cu PSD, România a demonstrat mereu că este un partener fidel al Comisiei Europene.
Marea victorie din ultimii 5 ani este aceea că România a scăpat de raportul MCV, care este cel mai dur instrument de control pe care îl are Comisia Europeană. România nu mai merita un astfel de control, atât timp cât țări cu probleme mai mari nu aveau un MCV.
În 2024, Comisia Europeană continuă să supravegheze la respectarea statului de drept. Din raportul publicat, reiese că țara noastră înregistrează mari progrese.
Comisia europeană arată că România ține cont de recomandările Comisiei de la Veneția pentru reforma din justiție:
„Unele progrese suplimentare în finalizarea procesului inițiat pentru a lua în considerare recomandările din avizul Comisiei de la Veneţia privind legile justiţiei”, precizează oficialii europeni.
De asemenea, Comisia apreciază faptul că România acordă resurse suplimentare parchetelor, pentru a-și desfășura activitatea la standarde europene:
„Unele progrese suplimentare în ceea ce priveşte asigurarea unor resurse umane adecvate pentru sistemul de justiţie, inclusiv pentru parchete, ţinând seama de standardele europene privind resursele pentru sistemul de justiţie”.
Tot în sistemul de justiție, România a depus eforturi pentru digitalizare. Guvernul vrea să introducă, din 2025, dosarul digitalizat în justiție, ceea ce îi ajută pe magistrați să obțină și să gestioneze mult mai ușor informațiile din alte dosare.
„Autoritățile mențin un bilanț pozitiv în combaterea corupției, inclusiv în ceea ce privește cazurile de corupție la nivel înalt. Cu toate acestea, reacția legislativă întârziată privind termenul de prescripție a continuat să ducă la închiderea multor cazuri de corupție și la anularea condamnărilor”, precizează raportul Comisiei Europene.
Comisia arată că trebuie în continuare să luăm mai multe măsuri, deoarece sistemul de justiție are termene foarte lungi, iar prescripția faptelor ajută suspecții și inculpații.
În timp ce USR critică Agenția Națională de Integritate (ANI), Comisia arată că această instituție are un rol important în stat și și-a menținut rezultatele. Totuși, salariile mici din ANI sunt o piedică pentru a atrage personal competent, iar ANI pledează pentru o creștere a salariilor, arată Comisia.
De ce este important ajutorul Comisiei Europene
România nu poate face toate reformele singură, deoarece are nevoie de experții europeni și de banii UE.
Dezvoltarea țării poate să aibă loc doar cu un cadru juridic transparent, cu magistrați independenți și cu parchete care să aibă resurse umane și financiare suficiente pentru a investiga. De toate acestea depind și investițiile străine în țara noastră, deoarece nimeni nu-și dorește să investească într-o țară coruptă. În același timp, un sistem de justiție puternic ajută și companiile românești să aibă parte de o competiție corectă.
Pentru a-și consolida statul de drept, România mai are de introdus câteva schimbări. Guvernul va trebui să reducă numărul Ordonanțelor de Urgență, pe care le folosește pentru a-și impune proiectele peste Parlament. Prescripția faptelor este o vulnerabilitate pentru sistemul de justiție. Doar în 2023 au fost clasate 557 de cauze privind infracțiuni de corupție, ca urmare a hotărârilor CCR și ICCJ privind termenele de prescripție. În acest caz, Parlamentul poate interveni cu o modificare legislativă pentru a evita aceste situații care favorizează suspecții și inculpații.
Comisia Europeană își mai dorește ca România să adopte regulile de lobby pentru parlamentarii români. De asemenea, aceasta cere mai multă independență editorială pentru televiziunea de stat și să fie acreditate mai repede două instituții pentru apărarea drepturilor omului, ținând cont de Principiile ONU.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
