Skip to content
Politică

Raportul MCV laudă DNA, dar critică Parlamentul. Ce spune despre grațiere

CaleaEuropeana.ro

Comisia Europeană (CE) a publicat miercuri raportul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) aferent anului 2016, în care laudă Direcția Națională Anticorupție (DNA), dar critică Parlamentul României. Citiți în rândurile de mai jos cum este tratată problema momentului, legată de grațiere.

Pe de altă parte, MCV reclamă „atacurile puternice îndreptate împotriva magistraților și a sistemului judiciar de către mass-media și politicieni”.

„Direcția Națională Anticorupție (DNA) și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) au înregistrat un bilanț impresionant în ceea ce privește rezolvarea cazurilor de corupție la nivel mediu și înalt. Menținerea eforturilor instituțiilor judiciare care combat corupția la nivel înalt rămâne cel mai important semnal de consolidare a luptei anticorupție. DNA a constituit, de asemenea, un exemplu destul de bun în ceea ce privește raportarea, ceea ce arată un nivel înalt de deschidere și voință de analiză. În particular, caracterul recurent al unor cazuri de corupție similare sugerează deficiențe în procesul de învățare din experiență și de eliminare a lacunelor în cadrul instituțiilor publice. Atacurile puternice îndreptate împotriva magistraților și a sistemului judiciar de către mass-media și politicieni rămân o amenințare serioasă pentru ireversibilitatea luptei anticorupție

[…]

Modificările legislative menite în mod clar să slăbească sau să reducă domeniul de aplicare al infracțiunii de corupție sau care au reprezentat o provocare majoră la adresa independenței sau eficacității DNA ar atrage după sine reevaluarea progreselor realizat, detaliază autorii MCV.

Altă nemulțumire a Comisiei Europene se referă la dezbaterile parlamentare legate de ridicarea imunității.

„Legislația anticorupție trebuie să se aplice tuturor în mod egal și la toate nivelurile. Dezbaterile din Parlament cu privire la criteriile obiective pentru justificarea refuzului de ridicare a imunității nu au condus la schimbare în sensul recomandărilor anterioare din rapoartele MCV”, menționează documentul citat.

În acest sens, Comisia Europeană face o recomandare legată de „adoptarea unor criterii obiective pentru luarea și motivarea deciziilor de ridicare a imunității parlamentarilor pentru a se asigura faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea și urmărirea penală a infracțiunilor de corupție”.

„De asemenea, Guvernul ar putea avea în vedere modificarea legii pentru a limita imunitatea miniștrilor la perioada mandatului. Aceste măsuri ar putea fi luate cu ajutorul Comisiei de la Veneția și al GRECO. Parlamentul ar trebui să instituie un sistem de raportare periodică referitoare la deciziile adoptate de camerele sale cu privire la solicitările de ridicare a imunității și ar putea organiza o dezbatere publică astfel încât Consiliul Superior al Magistraturii și societatea civilă să poată reacționa”, continuă reprezentanții UE.

Totodată, autorii Raportului MCV pe 2016 atrag atenția asupra nivelului „încă scăzut” în materie de prevenire a corupției.

„Prevenirea corupției are un nivel încă scăzut și nu constituie încă o obligație centrală consacrată a administrației publice. Noua Strategie națională anticorupție (SNA) prezentată de Guvern în august 2016 are potențialul de a deveni o politică eficace de prevenire a corupției dacă este pusă în aplicare în mod corespunzător și monitorizată pe teren, inclusiv la nivel local. Fondurile UE pot avea, de asemenea, un rol major în susținerea acestor eforturi”, punctează oficialii UE.

Aceștia subliniază că „următoarele acțiuni prevăzute de Strategia națională anticorupție au o importanță deosebită și includ termene care ar trebui respectate:

  • Toate instituțiile vor adopta planuri de integritate și vor aplica măsurile planificate în materie de transparență a procesului decizional, a alocării bugetului și a accesului la informații.
  • Ministerul Justiției va institui indicatorii statistici pertinenți pentru a furniza o situație de referință și va monitoriza situația prin intermediul statisticii privind incidentele de integritate, percepțiile de corupție sau luarea de mită.
  • Cadrul legal pentru consilierii în materie de etică va fi consolidat, atât în ceea ce privește mandatul acestora, cât și resursele.
  • Va fi creat un index de integritate pentru administrațiile locale, măsurându-se indicatoriicheie pentru a se permite realizarea de comparații”.

Cât privește proiectele de OUG-uri privind grațierea, respectiv modificarea Codului Penal, raportul MCV se mulțumește doar să le menționeze, fără comentarii.

„La 18 ianuarie 2017, Guvernul a prezentat spre consultare două proiecte de ordonanțe de urgență, una privind grațierea și una de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală. […] Proiectele aflate în consultare ar presupune modificări ale dispozițiilor privind infracțiunile de corupție de abuz în serviciu și de conflict de interese, precum și faptul că legea grațierii ar urma să se aplice și persoanelor care au fost condamnate pentru anumite infracțiuni de corupție” este textul care se referă la cele două proiecte de ordonanțe.

Găsiți AICI sinteza raportului MCV, în timp ce AICI este disponibil raportul tehnic.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *