La sfârșitul unui summit UE, dedicat viitorului și politicii de securitate a Europei, Ursula von der Leyen a obținut nominalizarea pentru al doilea mandat de președinte al Comisiei Europene. Premierul Estoniei, Kaja Kallas, urmează să devină principalul diplomat al UE, în următorii cinci ani. Fostul premier portughez António Costa a fost nominalizat pentru a prelua funcția de președinte al Consiliului European.
Rareș Bogdan a anunțat, pentru PS News, schimbările din instituțiile europene față de mandatul precedent, a vorbit despre cauzele diminuării numărului de europarlamentari din grupul socialiștilor și ce funcții pot ocupa membri PPE care au luat cel mai mare scor politic. Vicepreședintele PNL vorbește și despre șansa ca un român să poate ocupa una dintre pozițiile europene de top, rămase vacante.
„Toate grupurile politice au convenit după validarea rezultatelor electorale că cele mai importante poziții la nivel european, poziția de președinte al Comisiei, de primul ministru al Europei, să rămână la grupul PPE, pentru că popularii europeni au luat cel mai mare scor politic.
PPE a crescut numărul de euro-deputați de la 174 la 189. Este singurul grup clasic, singurul grup al partidelor main stream de la nivel european care a reușit să-și crească numărul cu 15 eurodeputați, cum și estimam.
Numărul parlamentarilor a crescut de la 705 la 720, deoarece populația Europei a crescut. Aceștia reprezintă 450 de milioane de cetățeni europeni care locuiesc în cele 27 de state ale Uniunii Europene. De asemenea, al 2-lea grup politic, grupul Socialiștilor Europeni, de la 154 euro deputați, a scăzut la 135.
Cu excepția României și Danemarcei, socialiștii europeni au probleme destul de serioase în Spania. Sanchez, de la care se aștepta victorie puternică, din cauza alianței pe care a făcut-o cu secesioniștii catalani, a fost penalizat la vot și PPE spaniol a repurtat o victorie categorică. Au luat aproape dublu eurodeputați decât au luat în mandatul trecut, adică 12. Deci, au, acum, cu 10 în plus.
De asemenea, în Germania, unde cancelarul nu este extrem de bine perceput, a reușit să ducă partidul la cel mai mic scor din punct de vedere electoral din ultimii 30 de ani. Socialiștii germani s-au divizat.
În Franța, la fel, Partidul Socialist a luat puțin sub 10% iar o parte s-a dus spre suverani sau spre partidele de extremă stânga sau dreapta.
Deci sunt cauze legate de modalitățile în care în fiecare țară, practic, nu s-a adaptat la noile politici care nu mai sunt ca acum 5 ani. Green Dealul nu mai are aceeași fervoare. De asemenea, exagerările din zona de politicaly corect are un recul și atunci au dat o platformă extrem de puternică partidelor suveraniste și extremiste. Și sigur, faptul că în anumite țări, socialiștii erau la guvernare în momentul în care COVID-19 a făcut ravagii la nivel european, asta a afectat scorul electoral.
Grupul Renew condus în realitate de Emmanuel Macron, creat în urmă cu 5 ani de zile, din care făcea parte și USR, a avut de asemenea o corecție drastică. De la 105 eurodeputați a ajuns la 78.
Creșterea PPE cu 15 eurodeputați a făcut ca pe cele patru joburi, plus două, adică Președinte al Comisiei, Președintele Parlamentului, Președintele Consiliului și Înaltul Reprezentant, în primă fază, plus ministrul Apărării, care va fi și vicepreședintele Comisiei și Înaltul Reprezentant pentru Ucraina (poziție care urmează să se creeze in noua Comisie), din aceste șase poziții, practic PPE va avea trei din ele.
Respectiv președintele Comisiei Ursula von der Leyen, președintele Parlamentului pentru primii 2,5 ani, Roberta Metsola, pentru că acolo este co-rotativă și încă o poziție din cele două, de Înalt Reprezentant pentru Ucraina, respectiv de negociator pentru Ucraina, respectiv ministrul Apărării Europene, comisarul pe Apărare și vicepreședinte al Comisiei. Deci încă una din cele două poziții va reveni tot Partidului Popular European.
Socialiștii europeni s-au opus ideii rotativei la nivelul conducerii Consiliului, după cum este la nivelul Parlamentului European
Ei bine, nu au acceptat, socialiștii, această propunere de construcție, așa că, în acest mandat, se va merge pe mandat complet de 5 ani și la Consiliu și la Comisie și la Înaltul Reprezentant.
Cu ce noutăți vine, mandatul acesta
Avem ca noutate, comisarul pentru Apărare, o Comisie a Parlamentului European, foarte importantă pe chestiuni de industrie de apărare. Înainte era o sub-comisie și în momentul ăsta se transformă în comisie, cu rol extrem de clar: în a sprijini, a susține, a reporni industria de apărare la nivel european din cauza situației tensionate de la graniță și a provocărilor de securitate. Plus, vom avea o comisie nouă pe sănătate.
În urma experienței COVID, Parlamentul European a luat decizia să înființeze Comisie specială de sănătate la nivelul Parlamentului European.
Ceea ce este foarte interesant este că practic vom avea la nivelul Consiliului un reprezentant al grupului Renew, la Consiliu, un reprezentant al Grupului Socialist (al 2-lea ca putere din Parlamentul European, ca număr de deputați) la nivelul Înaltului Reprezentant, adică ministrul de Externe al Europei, un reprezentant al Renew, respectiv la nivelul Parlamentului European, primii 2,5 ani și la nivelul Comisiei Europene, reprezentanți ai PPE și încă una din cele două poziții: sau cea de reprezentant pentru Ucraina, negociator, sau cea de ministru pentru Apărare.
Românii n-au avut loc pe lista funcțiilor de top. Mai sunt șanse?
Deocamdată, noi (n.r. PPE) avem patru poziții hotărâte. Din cele patru poziții PPE a decis să meargă cu cele două doamne care au ocupat acele poziții și în ultimii 2,5 ani, respectiv Roberta Metsola la Parlament și Ursula von der Leyen la Comisie. Deci, cele două doamne sunt cele care au fost reconfirmate de Grupul Popular European.
Cei de la S&D, socialiștii, vin cu un reprezentant: președintele Portugaliei, cu experiență în Consiliu de 7 ani, respectiv cu un reprezentant din țările nordice, din Letonia, Kaja Kallas.
Ei bine, mai sunt două poziții: cea de comisar pe Apărare, vicepreședinte al Comisiei și poziția de comisar pentru Ucraina, negociator-șef pe Ucraina. Una dintre cele două poziții va reveni grupului PPE.
O să fie una din cele două poziții ocupate de un român? Nu știm încă, dar sunt deschise ambele poziții.
România nu are reprezentant, dar nu are nici Italia, nici Franța nu are, nici Spania, care sunt țări un pic mai importante și mai mari decât România. N-are nici Olanda. Dacă ar fi fost 27 de poziții și pe fiecare era un reprezentant al țărilor europene și România nu avea, atunci aveam o mare insatisfacție, dar sunt doar patru poziții”, a spus Rareș Bogdan.
Liderii Uniunii Europene au decis joi să o propună pe Ursula von der Leyen, provenind din familia politică de centru-dreapta, pentru un al doilea mandat de cinci ani în fruntea Comisiei Europene şi l-au ales pe socialistul portughez Antonio Costa ca viitor preşedinte al Consiliului European, relatează Reuters şi AFP.
De asemenea, liderii europeni au căzut de acord ca liberala estoniană Kaja Kallas să fie viitorul şef al afacerilor externe ale UE, în locul spaniolului Josep Borrell.
Președintele în exerciţiu al Consiliului European, Charles Michel, a anunţat aceste nominalizări pe reţelele sociale.
„Misiune îndeplinită! Consiliul European a reuşit”, a declarat Charles Michel, actualul preşedinte al organismului.
Socialistul Antonio Costa îşi va exercita funcţia de la 1 decembrie anul acesta până la 31 mai 2027, potrivit Reuters, ceea ce înseamnă că mandatul a fost împărţit în jumătate, aşa cum doreau cei din PPE, partidul de centru-drepta, câştigător al alegerilor pentru Parlamentul European.
În urma discuţiilor privind politica externă, Ucraina şi Orientul Mijlociu, precum şi problemele de apărare, şefii de stat şi de guvern au aprobat „agenda strategică”, care stabileşte priorităţile blocului comunitar pentru următorii cinci ani.
Pachetul de lideri reprezintă o continuitate la vârful blocului comunitar cu aproximativ 450 de milioane de locuitori, grupurile centriste pro-UE păstrând posturile de conducere în ciuda unei creşteri a extremei drepte la alegerile pentru Parlamentul European de la începutul acestei luni. Trioul a obţinut un sprijin larg.
În ceea ce o priveşte, premierul italian Giorgia Meloni a declarat pe X că a decis să nu susţină lista liderilor „din respect pentru cetăţeni şi pentru indicaţiile care au venit de la aceşti cetăţeni în timpul alegerilor”.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News