Invitat miercuri la emisiunea Puterea Știrilor, vicepreședinte al PNL, europarlamentarul liberal Rareș Bogdan a oferit detalii în exclusivitate despre manifestul PPE care va fi adoptat la Congresul PPE. Totodată, Rareș Bogdan a explicat și de ce partidul cancelarului austriac Karl Nehammer, ÖVP, care participă la Congresul PPE de la București, nu este de acord cu manifestul PPE.
„Este un manifest extrem de important care înseamnă programul electoral al PPE pentru campania electorală care începe acum și se termină pe data de 9 iunie – dată la care vor avea loc alegerile pentru Parlamentul European. Este, de asemenea, un program de guvernare al PPE. După cum știți, PPE are astăzi președinția Comisiei Europene și a Parlamentului European. Sperăm să menținem aceste poziții. Mâine dimineață vom vota și candidatul la președinția Comisiei Europene, începând cu ora 10:15 și până la 11:30. Mâine este așteptat și discursul doamnei Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, și de asemenea este foarte așteptat și discursul președintelui României, Klaus Iohannis, de la ora 12:00. Este așteptat discursul președintelui din mai multe motive, vorbim mai ales de zona de securitate la Marea Neagră și pe granița cu Ucraina. Noi am reușit să introducem un paragraf care a adus mari bucurii unor și mari supărări altor.
Din fericire, 43 de țări din 44 votează acest manifest. Austria nu a votat acest manifest. Karl Nehammer are rezerve și sunt curios cum se va poziționa pentru că, dacă votează împotrivă – au încercat să scoată manifestul și n-au reușit – vor avea o mare problemă pentru că vor vota practic împotriva programului electoral al PPE. Nu poate să voteze doar împotriva paragrafului care vorbește de extinderea Spațiului Schengen pentru România și Bulgaria, ca prioritate. Este vorba de o chestiune electorală internă, din păcate. Karl Nehammer vorbește în continuare de nereformarea Spațiului Schengen, de problemele de la graniță, vorbește despre faptul că există rute de refugiați prin Balcani, deși toate cifrele oferite de România arată extrem de clar că noi nu suntem în acest moment un loc care să creeze probleme pentru securitatea Europei.”, a declarat europarlamentarul PNL Rareș Bogdan.
Lista comună PNL-PSD pentru alegerile europarlamentare
Manfred Weber, președintele Partidului European, a anunțat marți la București într-o conferință comună cu Nicolae Ciucă că Rareș Bogdan și Siegfried Mureșan vor fi pe lista PNL-PSD la alegerile europarlamentare. Chestionat în legătură cu această afirmație, europarlamentarul Rareș Bogdan a precizat că Manfred Weber poate face o recomandare, dar numele de pe listă vor fi puse de președintele partidului, Nicolae Ciucă. De altfel, PNL mizează pe 8 locuri eligibile pe lista PNL-PSD pentru alegerile europarlamentare.
„Manfred Weber poate face o recomandare pe niște merite, dar numele de pe listă vor fi puse de președintele partidului. Eu îi mulțumesc foarte mult lui Manfred Weber pentru ceea ce a făcut pentru România și pentru PPE. Mă bucur că a zis că ridică mâna atunci când este o nedreptate la adresa României. În rest, PNL va decide numele celor care vor fi pe lista pentru europarlamentare. Noi ne bazăm pe 8 locuri eligibile. M-aș bucura ca colegii mei să mă aleagă între cei 8, dar vom vedea. În două săptămâni vom afla și componența listei PNL-PSD pentru alegerile europarlamentare.
La Congres vom afla chestiuni legate de securitatea Europei, de stabilitatea Europei. A fost primită bine această listă pentru că la nivelul PE se colaborează între grupuri, există colaborarea între grupul S&D și PPE la nivelul PE pentru guvernarea Europei. N-a fost așa o surpriză, cum a fost pentru electoratele captive, stabile , ale clor două mari partide din România”, a mai explicat Rareș Bogdan, la Puterea Știrilor.
Manifest PPE, prezentat la București
În deschiderea Congresului PPE, organizat pe 6 și 7 martie la centrul Romexpo din București, președintele PNL Nicolae Ciucă – coleg în aceeași familie europeană cu ÖVP – a declarat că România este un furnizor de securitate şi de predictibilitate, care asigură siguranţa graniţelor UE şi NATO şi, din acest motiv, are dreptul să devină membru deplin al spaţiului Schengen.
După negocieri îndelungi, România și Bulgaria vor adera pe 31 martie la spațiul Schengen cu frontierele aeriene și maritime. Austria se opune în continuare aderării cu frontierele terestre.
„Vă mulţumim că aţi inclus acest subiect în manifestul electoral pe care îl vom vota mai târziu, în cursul zilei de astăzi (miercuri, 6 martie – n.r.)”, a declarat Ciucă.
„Pentru români, un subiect extrem de important este finalizarea aderării la spaţiul Schengen. Securitate a graniţelor europene este foarte importantă pentru că este vorba de siguranţa noastră, a copiilor noştri şi a democraţiilor liberale”, a mai spus președintele PNL
Partidul Partidul European, cea mai mare forţă politică din Parlamentul European, vrea și un transfer de solicitanţi de azil către ţări terţe, în faţa presiunii migraţiei.
Această propunere marchează o schimbare clară în politica europeană privind migraţia, pusă în aplicare de şefa în exerciţiu a Comisiei Europene, conservatoarea germană Ursula von der Leyen, care candidează pentru un nou mandat la conducerea executivului comunitar.
„Pledăm pentru o schimbare fundamentală a legislaţiei europene în materie de azil. Ne-am angajat să respectăm dreptul fundamental la azil, dar UE, împreună cu statele sale membre, trebuie să aibă dreptul de a decide cui şi unde este acordat. Vom încheia acorduri cu ţări terţe pentru a ne asigura că solicitanţilor de azil li se poate acorda protecţie într-un mod civilizat şi sigur. Vrem să punem în aplicare conceptul de ţări terţe sigure”, se arată în manifestul PPE, care urmează să fie adoptat la finalul după-amiezii.
„Orice solicitant de azil din UE ar putea fi transferat” într-una dintre aceste ţări „şi ar putea efectua procedurile de azil acolo”, se arată în document.
„În cazul unui răspuns pozitiv, ţara terţă în cauză îi va acorda protecţie la faţa locului” pe baza unui „acord contractual global” încheiat în prealabil, mai precizează manifestul.
„Criteriile pentru ţările terţe sigure sunt conforme cu obligaţiile fundamentale ale Convenţiei de la Geneva privind statutul refugiaţilor şi ale Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. Nici una dintre convenţii nu include dreptul de a alege în mod liber ţara de protecţie.
În urma punerii în aplicare cu succes a conceptului de ţară terţă, propunem admiterea în UE a unei cote de persoane care au nevoie de protecţie prin cote umanitare anuale de persoane vulnerabile. Acest lucru ne permite să răspundem atât cerinţelor de securitate, cât şi celor de integrare în procesul de selecţie şi să refuzăm în mod eficace intrarea migranţilor ilegali la frontierele noastre externe”, conform documentului.
Ursula von der Leyen susține schimbarea politicii privind migrația
PPE susţine astfel un punct al programului Uniunii Creştin Democrate (CDU) din Germania, partid din care provine Ursula von der Leyen. Întrebat într-o conferinţă de presă la Bucureşti dacă Ursula von der Leyen susţine această nouă poziţie, preşedintele PPE, Manfred Weber, a răspuns afirmativ. „Manifestul este al PPE, iar Ursula von der Leyen este candidata noastră. Aşa că toate poziţiile programatice ale PPE sunt acoperite de Ursula von der Leyen. Suntem o echipă. Vrem să lucrăm la asta împreună”, a spus Weber înaintea începerii Congresului PPE.
„Ce aşteaptă cetăţenii europeni de la noi este reducerea numărului de sosiri, iar Partidul Popular European va fi clar în privinţa acestui lucru în campanie. Trebuie să facem o separare clară între cei care sunt refugiaţi şi solicitanţi de azil, care ar trebui să primească protecţia de care au nevoie, şi cei care sunt migranţi ilegali, iar ei ar trebui refuzaţi la graniţele externe. Acest mesaj, că noi, ca stat, decidem cine intră în Europa, şi nu traficanţii (…), va fi un mesaj important în campania noastră electorală”, a adăugat el.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
