Skip to content
Justitie

RĂSTURNARE DE SITUAȚIE. De ce decizia CEDO este de fapt un mare eșec pentru Camelia Bogdan. Judecatoarea rămâne în continuare exclusă din magistratură

youtube.com
" "

CEDO nu a anulat sancțiunea primită de Camelia Bogdan pentru că a primit bani de la o firmă privată in timp ce judeca dosarul ICA. Rămâne definitivă decizia ICCJ. Hotărârea CEDO nu critica in niciun fel decizia ICCJ referitoare la prima sancțiune definitiva a Cameliei Bogdan.

Victoria la CEDO a judecătoarei Camelia Bogdan, exclusă din magistratură, este mai degrabă un eșec, spun specialiștii. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins majoritatea capetelor de cerere formulate de Camelia Bogdan și a admis unul singur. Prin urmare, Camelia Bogdan rămâne vinovată de incompatibilitate pentru că s-a subordonat, contra unei remunerații, unei firme private și a subminat independența justiției, deteriorând încrederea și respectul față de funcția de magistrat, așa cum a stabilit Înalta Curte în 13 decembrie 2017.

" "
" "

Scopul final al Cameliei Bogdan de a folosi decizia CEDO pentru a cere revizuirea excluderii din magistratură nu a fost atins.

Decizia CEDO se referă exclusiv la suspendarea din profesie a magistraților pe durata contestării sancțiunii de excludere.

CEDO a apreciat că lipsa unei căi de atac a deciziei de suspendare din funcție, așa cum prevede legislația internă, reprezintă încălcarea dreptului la un proces echitabil.

Hotărârea CEDO nu ar trebui să fie surprinzătoare, în condițiile în care chiar în România a existat o soluție asemănătoare. Curtea Constituțională a României, în decizia nr. 774/2015, arată că dispozițiile art. 52. alin. 1 din Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii sunt constituționale, numai în măsura în care permit atacarea separată a hotărârii prin care se dispune suspendarea din funcție a magistratului, până la soluționarea definitivă a acțiunii disciplinare. Chiar această decizie a CCR este reținută în hotărârea CEDO, ca „practică internă pertinentă”.

De asemenea, in fata CEDO Guvernul Romaniei reprezentat prin Agentul Guvernamental a sustinut că reclamanta ar fi putut să depună o contestație împotriva deciziei de suspendare a funcțiilor sale în fața plenului CSM și apoi, în funcție de rezultatul acestei acțiuni, să depună un recurs la Înalta Curte. Cu alte cuvinte, Camelia Bogdan ar fi avut posibilitatea de a contesta suspendarea din functie. Asa cum se arata in motivarea CEDO, Guvernul a aratat judecatorilor de la Strasbourg că în 2018 legislația din Romania a fost abrogată și că noua legislație națională prevede acum posibilitatea de a contesta deciziile privind suspendarea serviciului.

Acesta a fost singurul aspect cu privire la care CEDO a considerat ca ar fi fost incalcate drepturile Cameliei Bogdan.

In rest, CEDO a respins categoric celelalte solicitări ale Camelia Bogdan, referitoare la încălcarea dreptului la respectarea vieții sale private sau lipsa unei prescripții pentru aplicarea unei pedepse disciplinare împotriva ei. La fel, CEDO a respins solicitările privind presupuse încălcări ale vieții private și afectarea reputației profesionale.

În ceea ce privește consecințele absenței unui termen de prescripție pentru impunerea unei sancțiuni disciplinare în prezenta cauză, Curtea observă că reclamantei nu i s-a împiedicat să-și pregătească apărarea. În acest caz, faptele examinate de CSM în 2016 2017 datează din 2014 (paragrafe 4 și 6-9 de mai sus) și nimic în dosar (paragrafe7-9 de mai sus) nu permite concluzia că solicitantul ar fi putut întâmpina dificultăți în pregătirea apărării.(…)

În lumina celor de mai sus, Curtea nu poate detecta nicio aparență de încălcare a principiului securității raporturilor juridice. Prin urmare, concluzionează că această plângere este vădit nefondată și că trebuie respinsă, în conformitate cu articolul 35 §§ 3 a) și 4 din Convenție.”

Curtea acceptă excepția de neepuizare a căilor de atac interne ridicate de guvern. Rezultă că reclamanta nu a făcut ceea ce se putea aștepta în mod rezonabil de la ea și că plângerea ei trebuie respinsă pentru neexhaustarea căilor de atac interne, în conformitate cu articolul 35 §§ 1 și 4 din Convenție.”

In ceea ce priveste posibilitatile de formare si de mentinere a relatiilor cu altii, Curtea constata ca nu exista dovezi care sa indice ca consecintele invocate de reclamanta au fost atat de semnificative, incat sa constituie o ingerinta in dreptul ei la respectarea vietii private (…). In acest context, reclamanta nu a reusit sa defineasca si sa precizeze natura si amploarea presupusului sau prejudiciu.

In sfarsit, in ceea ce priveste reputatia profesionala a reclamantei, Curtea a mentionat ca aceasta nu a adus niciun argument care sa-i permita sa concluzioneze ca masura suspendarii din functie ar fi atins gradul ridicat de seriozitate cerut de Articolul 8 al Conventiei, mentionat la paragrafele 83-84 de mai sus. Singurele argumente ale reclamantei referitoare la presupusa incalcare a reputatiei sale profesionale sunt formulate in contextul mediatizarii cazului sau si a pretinsului refuz al CSM de a-i proteja viata privata(…)Curtea considera ca aceasta dispozitie nu este aplicabila in cazul de fata si ca aceasta plangere trebuie declarata inadmisibila pentru incompatibilitate ratione materiae cu prevederile Conventiei

Camelia Bogdan a fost exclusă din magistratură în 2017 urma unei decizii a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, pentru conflict de interese. Judecătorul primise bani de la Ministerul Agriculturii, care era parte în dosarul ICA pe care Camelia Bogdan il judeca, pentru susținerea unui seminar. în prezent, judecătoarea Bogdan e suspendată în urma unei noi decizii a CSM de a o exclude din magistratură, de data aceasta pentru că a falsificat sistemul Ecris (prin care sunt repartizate dosarele), a creat un complet fantomă și a pronunțat o sentință ilegală, desființată ulterior de Înalta Curte.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *