Skip to content
Opinii & Analize

Rata prezenței la vot, informația cheie pentru alegerile parlamentare 2020. Estimări ale scorurilor partidelor

Alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020 vor fi organizate, la fel ca si alegerile locale, într-un context extraordinar marcat de pandemia de coronavirus. În mod normal, competiția dintre partidele politice implicate în aceste alegeri nu ar fi trebuit să aibă foarte multe necunoscute. Este destul de clar că partidele de centru-dreapta vor guverna țara, iar partidele de centru-stânga vor fi în opoziție. La fel de clar este că România va fi condusă de un guvern de coaliție. Mai puțin clară este însă structura acestui cabinet. Va fi o coaliție cu un partid dominant – PNL? Sau va fi o coaliție mai echilibrată cu două partide mari – PNL și USR-PLUS? Aceste întrebări nu au deocamdată un răspuns, iar incertitudinea este amplificată de faptul că încă nu avem o clarificare a celor mai importante dileme și anume nivelul de participare la vot, respectiv structura socio-demografică a votanților care se vor prezenta la alegeri.

La alegerile locale din 2020, nivelul de prezență la nivel național (46%) a fost cu aproximativ 2,5 procente mai mic decât cel înregistrat în 2016. Scăderea nu a fost foarte mare în condițiile în care alegerile au fost organizate pe vremuri de pandemie. Pe de altă parte, nivelul de prezență de la alegerile din urmă cu două luni a fost ”ajutat” de o ușoară creștere, comparativ cu 2016, a numărului bucureștenilor și a locuitorilor altor orașe mari care s-au prezentat la vot.

La alegerile parlamentare de peste aproximativ 10 zile, se vor prezenta mai puțini alegători decât la alegerile locale. Aceasta este o certitudine confirmată de comportamentul electoral al românilor din toate scrutinele anterioare. Alegerile locale se bucură de o prezență mai mare datorită mai multor factori: personalizarea competițiilor pentru funcția de primar, conectarea ceva mai mare a cetățenilor la problemele de interes locale și infrastructura de mobilizare a partidelor care este activată maximal în timpul alegerilor locale.

De la acest punct, certitudinile încep să fie puse sub semnul întrebării. Personal, estimez că prezența la alegerile parlamentare din 2020 va fi mai mică decât prezența la alegerile parlamentare din 2016 când a fost de 39,4%. Mai mult decât atât, în baza datelor sociologice culese de compania de cercetare pe care o conduc (INSCOP Research), înclin să cred că nivelul prezenței ar putea ajunge undeva în jurul nivelului de 35% sau chiar mai mic. Creșterea ratei de infectări este principala cauză a acestui fenomen.

Dacă analizăm structura socio-democrafică a prezenței în baza măsurătorilor sociologice, este ușor de observat că cea mai puternică scădere a entuziasmului pentru vot se înregistrează în rândul populației cu vârsta de peste 65 de ani. Comparația răspunsurilor la o întrebare care măsoară prezența la vot în condiții normale  – Dacă alegerile parlamentare din România vor avea loc pe 6 decembrie, așa cum e programat, cât de sigur sunteți că veți merge să votați? Vă rog să acordați o notă de la 1 la 10, unde 1 înseamnă „sigur nu” și 10 „sigur da” – , respectiv o întrebare care măsoară intenția de a se prezenta la vot în condiții de anxietate provocată de coronavirus – Dacă în preajma zilei de 6 decembrie, când vor fi organizate alegerile parlamentare, va crește numărul de cazuri de coronavirus, cât de sigur sunteți că veți merge să votați? Vă rog să acordați o notă de la 1 la 10, unde 1 înseamnă „sigur nu” și 10 „sigur da” – relevă un fenomen foarte clar. Teama de coronavirus determină o scădere a intenției de a se prezenta la vot pentru toate categoriile de vârstă și de aproape două ori mai mare în rândul categoriei de vârstă de peste 65 de ani, comparativ cu restul categoriilor.  Intuitiv, asemenea reacții nu reprezintă o surpriză. Vârstnicii sunt categoriile cele mai vulnerabile în fața acestui virus. Prin urmare, este de așteptat ca ei să fie mai reticenți față de participarea la vot, mai ales în mediul urban și în special în marile orașe. Acest tip de intuiție este însă verificată de măsurători sociologice riguroase. Dacă estimările se vor confirma, cel mai afectat partid ar putea fi PSD în condițiile în care, în ultimii ani, electoratul social-democraților s-a concentrat tot mai mult în jurul acestui tip de public. Rămâne de văzut dacă acțiunile din ultimele luni de filtrare a resursei umane prin scoaterea din prim plan a unor personaje nefrecventabile vor convinge totuși alți alegători să revină sub umbrela PSD.

Competiția din zona de centru-dreapta dintre PNL și USR a devenit tot mai intensă în ultimele săptămâni. Voturile din această zonă nu pot migra înspre centru-stânga, cel puțin nu la acest moment istoric, prin urmare, disputa dintre cele două partide vizează viitorul raport de forțe în cazul în care ele vor forma o coaliție de guvernare. În linii mari, orice vot pierdut de PNL se contabilizează la USR-PLUS și invers. La alegerile locale din 2020, votul politic pentru USR-PLUS a fost de aproximativ 10%, în timp ce votul politic pentru PNL a fost de aproximativ 30%. La alegerile parlamentare însă, lucrurile nu vor sta la fel. USR-PLUS are șanse să obțină un scor de peste 15% cu perspective chiar mai optimiste dacă tinerii de 18-29 de ani se vor mobiliza în proporții mari la votul din 6 decembrie, iar PNL poate obține un scor de peste 30% dacă vor fi ajutați și de o bună mobilizare a structurilor de partid. PSD cred că va obține un scor de peste 25%, cu perspective și mai bune dacă vor reuși să convingă electorat din zonele pierdute, în timp ce PMP, Pro România și UDMR au șanse clare de a trece pragul electoral. Pe de altă parte, experiența ne arată că în 10 zile câte au mai rămas până la momentul alegerilor, se pot întâmpla multe. Pandemia ne rezervă destule surse de incertitudine, iar românii au demonstrat, în mod repetat, că sunt impredictibili și capabili de mari surprize la urne.

Remus Ioan Ștefureac este politolog, coordonator al think-tankului STRATEGIC Thinking Group (www.strategicthinking.ro) și director al companiei de cercetare a opiniei publice INSCOP Research (www.inscop.ro).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *