Curtea Constituțională a României a fost prinsă la mijloc în războiul politic dintre Dragnea și Iohannis, PSD și societatea civilă. CCR a dobândit acest rol de arbitru după ce o parte dintre judecătorii numiți politic au ales să vină în slujba Guvernului și să stabilească cine este învingătorul. Iar pe de altă parte, avem un președinte care pe durata mandatului său a avut obiceiul de a cere părerea judecătorilor CCR pe tot mai multe proiecte legislative ale Parlamentului sau ale Guvernului, diminuând rolul pe care îl joacă CCR în societate.
Judecătorii de casă ai partidelor
CCR a funcționat mereu cu judecătorii de casă ai partidelor politice și au acceptat toate jocurile liderilor politici. În loc ca aceștia să-și păstreze obiectivitatea (aceea pe care o cere funcția de judecător), au ales tabăra pesedistă, ajutându-l pe Dragnea să-și facă liniștit drum spre obiectivul său: supunerea justiției intereselor de partid.
CCR a redus semnificativ rolul Președintelui în momentul în care a stabilit că acesta trebuie să accepte schimbarea procurorului-șef DNA și a procurorului general. Decizie care ajută PSD să-și pună apropiații în funcții importante în stat și să scape de dosare.
Într-o perioadă în care PSD încerca să schimbe Codul Penal (CP) pentru a scăpa de anchete și de condamnări, CCR a venit și a dezincriminat temporar abuzul în serviciu, stabilind că articolul din CP trebuie modificat și stabilit un prag valoric. Putem accepta că definiția abuzului în serviciu nu este una clară, dar pragul valoric le-a dat celor din PSD toate motivele să încerce dezincriminarea completă și permanentă a abuzului în serviciu. Florin Iordache, președintele Comisiei pentru Justiție din Camera Deputaților, a lansat chiar ipoteza dezincriminării prin OUG. Dacă s-ar realiza acest lucru, mulți politicieni cercetați sau condamnați pentru corupție ar scăpa de dosarele penale, printre care și Liviu Dragnea.
CCR, prin deciziile sale, a ajutat în ultimii doi ani războiul pornit de PSD împotriva luptei anti-corupție și l-a constrâns pe președintele Iohannis să pună presiune pe judecătorii CCR.
Remanierea și procurorul general
Sfârșitul anului 2018 ne-a prins în război politic, unde Klaus Iohannis i-a transmis lui Dragnea ce va urma în anul alegerilor prezidențiale: nu va mai accepta jocurile PSD și este dispus chiar să blocheze activitatea Guvernului.
Klaus Iohannis a refuzat mutările propuse de PSD la Ministerul Dezvoltării și la Ministerul Transportului. Președintele a acceptat remanierea la alte ministere, dar aici a refuzat persoanele propuse. Probabil dacă PSD venea cu alte nume, discuția era altă. Ulterior, CCR a stabilit că președintele va trebui să semneze pentru remaniere, practic a devenit secretara lui Dragnea. Numai că nici decizia CCR nu l-a convins pe Iohannis și a refuzat pe 28 decembrie 2018 remanierea la cele două ministere. Prin această decizie, Iohannis a trecut limitele Constituției, oricare ar fi motivele lui, dar mai grav e că a anulat obligativitatea deciziilor Curții Constituționale.
Acest război nu este încheiat pentru că PSD nu va renunța la remaniere. Dragnea știe că Iohannis este constrâns să nu mai accepte jocurile lor și știe că CCR a făcut și face jocurile pesediste. Sau poate că PSD exploatează magistral toate slăbiciunile din legislația și Constituția noastră, încât CCR nu poate decât să le dea dreptate.
De asemenea, în ultimele zile din 2018 am asistat și la războiul pe șefia Statului Major al Apărării, unde Iohannis a respins propunerea ministrului Apărării și a prelungit mandatul generalului Nicolae Ciucă. Gabriel Leș, ministrul Apărării, a precizat că va sesiza Curtea Constituțională, într-o încercare de a-l contrânge iarăși pe președinte să accepte deciziile CCR și să semneze fără să stea pe gânduri pentru toate mofturile pesediste.
Un subiect mult mai fierbinte va fi cel privind revocarea procurorului general al României. Pe 27 decembrie, ministrul Justiției Tudorel Toader a anunțat că-i va trimite președintelui cererea oficială pentru revocarea lui Augustin Lazăr, având la bază deja decizia CCR de la începutul verii când judecătorii au decis că președintele trebuie să accepte schimbările propuse de ministrul Justiției. Ulterior, șeful statului s-a conformat deciziei și Laura Codruța Kovesi a părăsit DNA.
În pragul alegerilor prezidențiale, Iohannis nu va mai ceda atât de ușor în fața PSD, chiar dacă există deja o decizie a Curții Constituționale care îl obligă să accepte revocarea lui Augustin Lazăr. De data aceasta, nici PSD nu va avea cum să atace. Probabil se vor intensifica discuțiile și calculele din Parlament pentru suspendarea președintelui, însă timpul foarte scurt până la alegeri face acest gest greu de realizat și inutil, riscând chiar să mobilizeze electoratul anti-pesedist pentru ziua votului. Totuși, pentru România există riscul de a diminua puterea justiției pe măsură ce politicienii o implică tot mai mult în războiul lor pentru putere, mai ales când avem politicieni condamnați penal sau cu dosare în instanță privind încălcări ale legislației în vigoare.
