Războiul din Iran umflă prețurile la energie, Guvernul amână bugetul: cât ne costă noua criză

Războiul din Iran are potențialul să declanșeze o criză energetică cu efecte economice foarte grave, iar România nu a adoptat nici până acum bugetul pentru 2026. Chiar dacă ministerele ar dori să ia măsuri, nu ar putea să o facă pentru că sunt blocate fără un buget.

De unde importăm petrol

România importă petrol și gaze, dar nu depinde de statele din Orientul Mijlociu, zonă afectată de război. Cea mai mare cantitate de petrol o importăm din Kazahstan, 5,48 de milioane de tone de petrol, potrivit datelor din 2025. Apoi din Azerbaidjan importăm 1,42 de milioane de tone. Aceste două țări sunt cele mai importante surse de petrol, urmate de Libia, Guyana, Norvegia și altele cu cantități sub 1 milion de tone.

România consumă anual 11,4 milioane de tone de petrol, iar dintre acestea 8,9 sunt importate. Acest lucru arată că avem o mare dependență de importuri. Mitul românesc că suntem bogați în resurse este demontat chiar de statisticile INS. Pentru tot petrolul importat, țara noastră a plătit 4,1 miliarde de euro.

În condițiile în care prețul petrolului continuă să crească, și factura României pentru importuri va crește. Acest lucru se vede deja în benzinăriile din toată țara, unde prețurile au depășit pragul de 8 lei/litru pentru benzina standard.

Ministrul Energiei se contrazice în declarații

Bogdan Ivan, ministrul Energiei, este responsabil cu măsurile pentru a preveni orice criză energetică, însă acesta a demonstrat că nu cunoaște efectele războiului din Iran. Luni, 2 martie, Ivan spunea că nu există „niciun motiv” pentru ca prețul benzinei să ajungă la 10 lei/litru.

„Ne-am asigurat că nu se folosește acest context internațional pentru o eventuală speculă din partea unor actori economici, pentru că o creștere mai mare de 3-5 bani la pompă nu este justificată în momentul de față. Iar acele speculații care au apărut în spațiul public, cu motorina sau benzina la 10 lei, sunt niște minciuni sfruntate. Vreau să le dezavuez total, pentru că nu există, în momentul de față, niciun argument rațional, comercial sau economic pentru care prețul la pompă ar putea ajunge la aceste cote de 10 lei sau apropiate de 10 lei”, spunea Ivan, pe 2 martie.

La doar o zi distanță, ministrul a reușit performanța să se contrazică și a admis public că prețul carburanților ar putea ajunge la 10 lei/litru. Totuși, ministrul nu și-a recunoscut greșeala și a invocat noi date pe care le-ar fi obținut.

„În momentul de față, depinde foarte mult cât mai durează acest conflict. Pe datele pe care le-am avut acum 2 zile, acest scenariu era total improbabil. În momentul de față, când ne uităm la cifre, dacă barilul de petrol va ajunge la 120-130 dolari, atunci da, există acest risc”, a declarat Ivan, pe 3 martie.

Analiștii internaționali avertizau de mai multe săptămâni că prețul petrolului ar putea depăși pragul de 100 de dolari/baril dacă vor exista întreruperi de trafic în Strâmtoarea Ormuz. Noile date arată că la sfârșitul acestei săptămâni s-ar putea să avem deja un preț de 90 de dolari/baril, iar în următoarele săptămâni ar putea depăși pragul de 100 de dolari/baril dacă traficul prin Strâmtoarea Ormuz nu este restabilit imediat.

România, cel mai mare preț la energie

România are deja cel mai mare preț la energie, dacă ne raportăm la puterea de cumpărare. După ce a fost liberalizată piața de energie în 2020, prețurile au scăpat de sub control, fiind influențate și de pandemie și războiul din Ucraina. Acest lucru a generat inflație, scăderea puterii de cumpărare, creșterea costului de producție pentru industrie și accentuarea riscului de sărăcie.

Guvernul a folosit 4 ani o schemă de compensare: o parte din preț era plătit de cetățean, iar diferența de Ministerul Energiei. Schema de compensare s-a aplicat pentru toate categoriile de cetățeni, inclusiv pentru cei cu venituri mari, și inclusiv pentru companii. În 2025, guvernul Bolojan a eliminat orice ajutor economic, iar acest lucru a dus la o altă creștere a facturilor. Importul de gaz este mai complicat și România depinde de vecinii săi. Orice creștere pe piața internațională se va reflecta în facturi.

Războiul din Iran va afecta din nou facturile cetățenilor din România, pentru că atât petrolul, cât și gazul se confruntă cu creșteri de prețuri. Prețul gazului din UE a depășit pragul de 60 euro/MWh, pe 3 martie 2026, ceea ce nu se mai întâmpla din 2023. Iranul a atacat producția de GNL (gaz natural lichefiat) din Qatar, iar efectele s-au simțit imediat pe burse. Și în acest caz, analiștii internaționali estimează că prețul ar putea crește și cu 130%, iar UE ar fi cea mai afectată, pentru că depinde de importurile de GNL. Prețurile mari la energie au un efect direct asupra inflației. România este deja statul UE cu cea mai mare inflație, iar un nou val ar putea să ducă țara noastră peste pragul de 10%.

CITIȚI ȘI: Ce riscă România în urma războiului SUA-Iran: criză energetică, implicarea în conflict și Rusia mai agresivă

În fața crizei, România e fără buget

Indiferent cât va dura războiul SUA-Israel vs. Iran, efectele sale economice deja le simțim în România. Situația se poate stabiliza la acest nivel sau poate deveni mult mai gravă. În fața acestui risc, România nu are un buget pentru anul 2026. Negocierile pentru buget vor fi mai lungi și Guvernul nu dă semnale că s-ar grăbi. Primele draft-uri arată că ministerele vor avea bugete mai mici decât anul trecut, ceea ce deja le reduce intervenția pe piață.

Dacă Guvernul României nu s-a hotărât în privința bugetului pentru 2026, alte guverne UE se pregătesc deja de o eventuală criză energetică uriașă în Europa din cauza războiului din Iran. Giorgia Meloni, premierul Italiei, s-a întâlnit cu conducerea celor mai mari companii energetice pentru a analiza riscurile și a lua măsuri din timp. Italia depinde de importuri și se teme că ar putea avea atât o lipsă de petrol, cât și prețuri foarte mari.

Guvernul Norvegiei consideră că actualul conflict din Iran ar putea să schimbe strategiile UE privind aprovizionarea cu gaz și petrol. Dacă UE a stabilit să renunțe la gazul din Rusia din 2027, ministrul energiei din Norvegia precizează că multe state europene ar putea propune să se redeschidă conductele rusești.

„UE a spus foarte clar că vrea să se elibereze de petrolul și gazul rusesc, dar evenimentele din ultimele 3-4 zile au fost dificile. Cu situația geopolitică pe care o vedem acum, cred că discuția (n.r. despre petrolul și gazul din Rusia) va fi redeschisă”, a declarat Terje Aasland, ministrul energiei din Norvegia.

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News