Skip to content
Politică

Războiul din Ucraina amână obiectivele UE din Pactul verde european: Clădirile private, obligate să treacă la energia verde abia din 2029

facebook

O parte dintre obiectivele Green Deal vor fi și mai ambițioase, puternic susținute, după războiul din Ucraina, este de părere eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European.

Invitat la Puterea Știrilor, Bușoi a susținut că obiectivul anului 2050 – decarbonizare totală, emisii zero de CO2 de pe continentul european, din țările UE, rămâne un obiectiv strategic asumat și susținut în continuare de o largă majoritate a Parlamentului European. Totuși, liberalul admite faptul că „față de propunerea inițială a Comisiei Europene se va modifica puțin în sensul că se va merge pe clădirile publice și abia din 2029 intră în acest plan și clădirile private. S-au mai amânat puțin anumite decizii luate de partea de extindere ETS pe transport”.

„O parte dintre obiectivele Green Deal vor fi și mai ambițioase, puternic susținute, după războiul din Ucraina. V-am amintit mai devreme 3 dintre ele. Vom crește ambiția pe regenerabile, pe eficiența energetică și hidrogen. Într-adevăr sunt unele discuții legate de mecanismul ETS (The EU Emissions Trading System – unul dintre principalele instrumente ale UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră – n.r.), extinderea ETS asupra transportului și asupra acelor clădiri care nu sunt eficiente (…) Ultimele discuții din Parlamentul European și din Consiliu sunt că, față de propunerea inițială a Comisiei Europene, se va modifica puțin în sensul că se va merge pe clădirile publice și abia din 2029 intră în acest plan și clădirile private. S-au mai amânat puțin anumite decizii luate de partea de extindere ETS pe transport.

Obiectul anului 2050 – decarbonizare totală, emisii zero de CO2 de pe continentul european, din țările UE, rămâne un obiectiv strategic asumat și susținut în continuare de o largă majoritate a Parlamentului European și a țărilor membre”, a declarat Cristian Bușoi, la Puterea Știrilor.

Războiul din Ucraina a resuscitat cărbunele, ca alternativă pentru reducerea dependenței față de gazul rusesc

Războiul din Ucraina poate anula toate planurile europene legate de lupta cu schimbările climatice și efectele dorite prin Green Deal. Comisarul european Frans Timmermans, care este și șeful programului european Green Deal, anunța la începutul lunii martie că statele Uniunii Europene pot să rămână mai mult timp pe cărbune până fac transferul către energiile regenerabile, pentru a evita dependența de gazul rusesc. El a spus că statele UE ar putea să ardă cărbune ca alternativă la gazul rusesc și să rămână în linie cu obiectivele climatice ale Uniunii.

„Nu sunt tabu-uri în această situație. Lucrurile s-au schimbat. Vreau să spun că istoria a luat o turnură foarte diferită săptămâna trecută și noi trebuie să ne adaptăm la această schimbare”, a declarat Timmermans pentru BBC Radio 4 Today.

Uniunea Europeană și multe dintre statele care o compun s-au bazat foarte mult pe gazele naturale pentru a-și reduce consumul de cărbune în industria energetică, acesta fiind cel mai poluant combustibil fosil, în tranziția către regenerabile.

Doar 49% dintre companiile care activează în Uniunea Europeană sunt pregătite pentru măsurile pe care le implică Pactul Verde European

Mai puțin de jumătate dintre companiile care activează în Uniunea Europeană spun că sunt familiarizate cu Pactul Verde European (Green Deal) și doar 49% au arătat că sunt pregătite pentru măsurile pe care le implică, potrivit raportului European Green Deal Survey 2021, realizat de PwC și citat de agrobusiness.ro

„Evoluția pe piața energiei din ultimele luni și decizia de a elimina treptat dependența de combustibilii fosili din Rusia au dat o motivație suplimentară Comisiei Europene de a urgenta obiectivele Green Deal, chiar dacă pe termen scurt se va impune diversificarea surselor de aprovizionare, însemnând importuri mai mari de gaz lichefiat, importuri prin conducte de la furnizori non ruși și niveluri mai ridicate de biometan și hidrogen, dar și utilizarea mai mare a cărbunelui. Așa cum a anunțat zilele trecute, Comisia este pregătită să elaboreze un plan pentru a sprijini diversificarea aprovizionării cu energie, însă scopul va fi în continuare acela de a accelera tranziția către energia regenerabilă și de a îmbunătăți eficiența energetică“, a declarat Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC România.

Lipsa de competențe și procese organizaționale sunt cele mai mari provocări percepute de companii care fac dificilă înțelegerea tuturor implicațiilor Green Deal, respectiv pentru a cuantifica costurile taxelor, pentru a beneficia de stimulentele disponibile și pentru a maximiza oportunitățile care decurg din tranziția către economii mai durabile.

Două treimi dintre companiile intervievate spun că au deja un buget de investiții pentru a deveni mai sustenabile în următorii trei până la cinci ani. Printre inițiativele specifice de sustenabilitate pe care le întreprind în prezent companiile în mod ad-hoc se numără consumul de energie curată (78% dintre companii), reducerea consumului de energie (60%), reducerea deșeurilor și a utilizării plasticului (59%) și reducerea emisiilor de carbon (59%).

Pentru companiile intervievate, producția (44%), distribuția (27%) și achizițiile (18%) generează cele mai mari emisii și, prin urmare, sunt în centrul celor mai mari eforturi de sustenabilitate. Puțin peste 50% dintre respondenți au declarat că intenționează să schimbe locațiile cheie din lanțul lor de aprovizionare – fie că este vorba de aprovizionare, producție sau depozitare – pe termen scurt.

Companiile iau de asemenea măsuri pentru a reduce generarea de deșeuri și emisii, precum și pentru a promova cicluri de viață mai lungi și reutilizarea produselor în tranziția către economia circulară, o altă prioritate a Green Deal.

Cel mai mare impact asupra companiilor dintre măsurile Green Deal îl va avea mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon (Carbon Border Adjustment Mechanism – CBAM). CBAM va stabili un preț al carbonului pentru anumite importuri, pentru a se asigura că reducerile de emisii din Europa contribuie la scăderea emisiilor la nivel mondial.

De asemenea, vor fi introduse reglementări care să conducă la utilizarea durabilă a terenurilor, a apei, a materialelor plastice și eliminarea deșeurilor. În plus, statele membre ale UE, cum ar fi Franța, Germania și Polonia, își creează propriile sisteme de impozitare a mediului.

Comisia Europeană propune revizuirea sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) în conformitate cu obiectivul său mai ambițios de a reduce emisiile cu cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. De la introducerea sa în 2005, ETS a redus emisiile cu peste 40% în sectoare precum energia electrică și termică, sectoarele industriale mari consumatoare de energie și aviația comercială. În prezent, CE propune să includă în sistemul ETS transportul rutier și maritim și clădirile.

Norme de impozitare a energiei în cadrul UE vor fi, de asemenea, revizuite pentru a promova energia curată și a descuraja utilizarea combustibililor fosili. Schimbarea esențială va fi trecerea de la o impozitare bazată pe volum la o impozitare bazată pe consumul de energie și pe performanța de mediu.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *