Presa rusă construiește o imagine constantă a războiului din Ucraina, în care Kievul este prezentat drept principalul agresor, iar Moscova drept actor aflat în defensivă, arată Informat.ro.
În acest cadru, marile agenții și televiziuni de știri din Rusia sincronizează temele, tonul și un vocabular comun, generând o un ansamblu de articole care justifică răspunsul militar al Rusiei și amplifică percepția unei amenințări permanente din partea Ucrainei și a Occidentului. Folosind parametrii dezvoltați de platforma de monitorizare media NewsVibe Romania, această analiză ia în considerare o colecție de 14.042 de articole publicate în ultimele 30 de zile și își propune să arate cum este prezentat războiul din Ucraina în presa rusă, în condițiile în care acoperirea acestor narațiuni lipsește adesea din presa mainstream occidentală.
Articolele din corpusul analizat compun o narațiune unitară în care Ucraina apare constant ca „agresor”, iar Rusia ca „victimă” sau „actor defensiv”, nevoit să răspundă unor atacuri repetate și „lipsite de responsabilitate” asupra teritoriului și infrastructurii sale critice, așa cum formulează, de exemplu, RIA Novosti și Izvestia. Publicații precum RIA Novosti, TASS, RT, Lenta, Vzglyad sau Svobodnaia Pressa descriu în detaliu atacuri cu drone și rachete asupra regiunilor ruse, cu referințe recurente la „case avariate”, „infrastructură civilă distrusă” și „medici uciși”, formulări preluate aproape identic de RT și REN TV. În paralel, o serie de articole semnate de RT, canalul Zvezda și Svobodnaia Pressa urmăresc „eroizarea” forțelor armate ruse, relatând despre militari care „și-au dat viața pentru a-și salva camarazii”, despre geniștii armatei care neutralizează dispozitive explozive improvizate sau despre „operatori de drone” prezentați drept „inovatori”, capabili să captureze dronele și unitățile de apărare ucrainene.
Din punct de vedere al temelor, corpusul se concentrează pe trei axe principale, conturate clar de publicații precum RIA Novosti, Lenta și RT: (1) escaladarea militară: atacuri ucrainene asupra teritoriului rus, infrastructurii energetice și industriale, inclusiv asupra stațiilor de comprimare a gazului și porturilor maritime, descrise în articole care vorbesc despre „atacuri masive cu drone ale forțelor armate ale Ucrainei”; (2) vulnerabilitatea civilă: lipsa adăposturilor, victime în rândul populației, spitale și școli afectate sau medici uciși, teme prezente frecvent în materialele Izvestia, Moskovskii Komsomoleț și REN TV; (3) responsabilitatea transferată către Ucraina și Occident, prin declarații ale oficialilor ruși și ale FSB, citate de TASS și Vzglyad, care leagă Kievul de „curatori occidentali”, de utilizarea unor „substanțe toxice” sau de tentative de a „izola Ungaria” prin presiuni politice.
Tonalitatea este predominant negativă și emoțională, cu un lexicon încărcat: „atacuri masive”, „măsuri de răspuns”, „încălcări grave ale dreptului internațional”, „provocări”, „demonstrație de cruzime”, formulări care apar recurent în titluri și lead-uri din RT, Zvezda și Svobodnaia Pressa și care sunt dublate de pasaje mai tehnice (descrieri despre tipurile de drone, caracteristicile rachetelor sau numărul de aparate doborâte) folosite de RIA Novosti și Lenta pentru a conferi un aer de factualitate unei narațiuni de conflict total, de lungă durată, în care Ucraina este descrisă ca sursă principală de pericol, iar Rusia ca actorul care „își atinge obiectivele” în pofida acestor amenințări.
Care sunt temele principale abordate de presa rusă?
Cel mai mult s-a scris despre reacția Kremlinului la atacurile armatei ucrainene asupra celei mai puternice stații rusești de comprimare a gazului, tema fiind amplu preluată de agenții și site-uri de știri precum RIA Novosti și TASS cu 1,700 de mențiuni și un impact estimat la aproape 60 de milioane de vizualizări. Narațiunea este emoțională și cu un ton negativ (ton în jur de -0,25), prezentând atacurile drept „lipsite de responsabilitate” pe fondul crizei energetice globale și subliniind vulnerabilitatea infrastructurii energetice ruse.
A doua temă ca vizibilitate este anunțul că Rusia își rezervă dreptul de a răspunde deciziei statelor NATO de a nu doborî dronele ucrainene, subiect care cumulează 1,400 de mențiuni și aproape 64 de vizualizări, cu o tonalitate emoțională și negativă (aprox. -0,18), în care oficialii ruși discută deschis scenarii de „măsuri de răspuns” inclusiv pe teritoriul statelor vecine.
A treia temă urmărește declarațiile președintelui Dumei de Stat, Viaceslav Volodin, despre „începutul conflictului din Ucraina”, un pachet de aproximativ 300 de mențiuni, dar cu peste 52 de milioane vizualizări, construit pe o tonalitate puternic negativă (-0,39) față de Ucraina, NATO și liderii europeni, cărora li se atribuie responsabilitatea directă pentru război.
A patra temă majoră este seria de relatări despre locuințe și infrastructură civilă avariate în urma atacurilor cu drone ale armatei ucrainene în regiuni precum Briansk, unde materialele, cu circa 270 de mențiuni și 29,7 de milioane de vizualizări, descriu în cheie emoțională și negativă (-0,26) pagubele materiale și riscurile pentru civili.
A cincea temă urmărește bilanțurile zilnice ale „operațiunii speciale” (de exemplu, „Operațiunea specială, 12 martie: forțele armate ucrainene au pierdut 1.325 de militari și 447 de drone”), prezentate de Ministerul rus al Apărării și republicate în jur de 270 de articole, cu aproape 19 milioane de vizualizări și o tonalitate negativă moderată (-0,22), în care sunt contabilizate pierderile ucrainene și sunt întărite mesajele despre eficiența ofensivelor ruse.
Citește mai mult AICI.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
