Skip to content
Politică

Războiul palatelor. Ana Bulai dezleagă ultimele ieșiri ale președintelui: E un joc de putere! EXCLUSIV

Inquam Photos / Octav Ganea

Președintele Klaus Iohannis a anunțat joi, 22 noiembrie, că a decis să amâne remanierea sau mai degrabă re-remanierea guvernamentală propusă de PSD, unul dintre partidele aflate la guvernare, până după 1 decembrie, miniștrii revocați de guvern rămânând astfel în funcție.

Președintele a calificat această acțiune ca fiind constituțională, precizând că „nu sunt de acord să continui cu o astfel de guvernare care seamănă mai degrabă cu un carusel” și invitând miniștrii Guvernului să-și exercite atribuțiile, întrucât „Guvernul este complet.”

În acest context, redacția PSnews a luat legătura cu sociologul Ana Bulai pentru o perspectivă asupra refuzului președintelui de a continua remanierea guvernamentală și, de fapt, despre amânarea acestei remanieri anunțată joi de președintele României, Klaus Iohannis.

Concret: întrebată ce părere are despre modul cum joacă președintele prin asemenea decizii, dacă riscă ceva procedând în acest mod, sociologul Ana Bulai a răspuns că președintele e îndreptățit constituțional să folosească ascendentul său de putere pentru a marca situația de criză a remanierii Guvernului, care este una reală, aducând-o în fața opiniei publice.

Nu cred că riscă nimic, este un joc de putere  în care președintele marchează ascendentul lui de putere la care este îndreptățit din punct de vedere constituțional. Nu este vina domniei sale că partidul de guvernământ a ajuns în situația să aibă o a patra remaniere, nu este vina domniei sale că personajele pe care partidul de guvernământ le propune nu sunt unele care să întrunească un larg asentiment al populației, ci doar aprobarea Cexului sau a comitetelor de conducere ale celor două partide aflate în alianță, președintele doar marchează această situație de criză, remanierea guvernamentală marchează această situație de criză indiferent cine e la guvernare și încearcă să impună opiniei publice tema care este una reală, faptul că partidul de guvernământ iată trebuie să-și schimbe pentru a patra oară sau garnitura.”

De fapt, adaugă Ana Bulai, dacă președintele are de pus în vedere o criză politică, de cealaltă parte, a celor aflați la guvernare și care au de gestionat o situație pe care singuri au creat-o, deciziile nu au fost tocmai unele fericite, începând cu propunerea lui Laufer la Ministerul Dezvoltării. PSD putea anticipa ce o să se întâmple și putea acționa mai inteligent, dar alege în schimb să se plângă că „președintele ne pune bețe în roate.”

Din punctul meu de vedere este un joc electoral normal la care PSD-ul trebuia să se aștepte și pe care trebuia să-l gestioneze puțin mai inteligent, singura modalitate prin care ei au înțeles să facă față este acea nominalizare a acelui Laufer la Ministerul Dezvoltării care a înțeles să încheie într-o notă nefericită nominalizarea proprie menționând tema antisemintă. Această amânare a președintelui era anticipabilă și cei de la PSD puteau să găsească formule de a ieși în spațiul public mai interesante. Nu fac decât să spună vai președintele ne pune bețe în roate, asta este, cunoaștem tema, nu e nimic nou, nu ne surprinde.”

În ceea ce privește întrebarea dacă ar fi trebuit ca președintele să ofere mai multe argumente și dacă, în caz contrar,  atitudinea președintelui este una potrivită, sociologul Ana Bulai a dat un răspuns tranșant, în sensul în care nu există mecanisme care să-l oblige la astfel de justificări, întrucât președintele nu se află în cadrul unui CEX, ci are obligații constituționale.

În această ordine de idei, sociologul a exemplificat printr-un precedent, și anume faptul că președintele nu a justificat refuzul său de a o numi pe Sevil Shhaideh în funcția de premier, explicând că Klaus Iohannis s-a dovedit „constant cu el însuși.”

Dacă președintele trebuia undeva să aibă un discurs din acesta justificativ, era în decembrie 2016 când a refuzat nominalizarea dnei Sevil Shhaideh în funcția de premier. Dacă pentru astfel de situație președintele nu este obligat constituțional să dea argumente și nu a dat argumente, pentru refuzul de numire a unuia sau altuia în funcția de ministru nu-l obligă nimeni. Domnia sa, încă de la intrarea acestui guvern în funcție, și-a definit un rol și o modalitate de relaționare, pe care o păstrează într-un mod constant, nu au existat mecanisme să-l oblige cineva la vreun CEX, deci nu avea de ce să ofere de data aceasta mai multe explicații decât de alte dăți, dânsul este constant cu el însuși.”

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *