România a acceptat să ajute Statele Unite ale Americii (SUA) în război împotriva Iranului. SUA va trimite, în țara noastră, avioane de realimentare, echipamente de monitorizare și echipamente de comunicații satelitare pentru operațiunile sale în Iran. Decizia a fost luată de președintele României, Nicușor Dan, și trebuie aprobată cu votul Parlamentului.
„Și punctul al treilea al discuției de azi în CSAT a fost dislocarea temporară a unor echipamente și forțe militare americane în România. E vorba de avioane de realimentare, cum deja s-a discutat în spațiul public, a unor echipamente de monitorizare și a unor echipamente de comunicații satelitare, acestea din urmă în corelare cu scutul de la Deveselu”, a explicat președintele Nicușor Dan, după ședința CSAT.
Aurel Cazacu, expert militar: „Ne îndeplinim obligațiile NATO”
Aurel Cazacu, expert militar, consideră că decizia CSAT de a accepta solicitarea venită de la Washington respectă obligațiile României în cadrul NATO.
„Părerea mea este că în cadrul obligațiilor pe care le avem ca stat membru NATO și a aerodromurilor care sunt considerate baze NATO (sau americane), nu ne crește gradul de a fi mai în pericol decât am fost până acum. Ne îndeplinim obligațiile, eu cred că partenerii americani nu vor folosi avioane de bombardament de aici, ci doar de alimentare.
Este normal să ne îndeplinim obligațiile pe care le avem, nu putem spune că nu permite, există această distanță care ne protejează și nu vor fi avioane de atac de la noi. Nu este un lucru rău, ci face parte din obligațiile pe care le avem. Trebuie să fim atenți și să cerem și noi protecție”, a spus Aurel Cazacu, pentru PS News.
Distanța Teheran-Tel Aviv este egală cu distanța Tabriz-Constanța
Mulți consideră că Iranul ar fi prea departe de România, însă țara noastră este chiar în raza de acțiune a rachetelor iraniene. Distanța dintre Teheran și Tel Aviv este de circa 1.600 km, iar iranienii au bombardat capitala Israelului de mai multe ori.
Distanța dintre Tabriz, un oraș din Nordul Iranului, și Constanța este tot de circa 1.600 de km, ceea ce înseamnă că rachetele iraniene pot bombarda teritoriul românesc și chiar mai adânc în terioriul nostru. Tabrizul este un oraș cu o populație de peste 1,7 milioane de locuitori și are numeroase facilități militare, de unde iranienii pot lansa rachete sau drone. Inclusiv Bucureștiul poate fi lovit de rachetele iraniene sau chiar și Clujul, unde americanii vor să instaleze centrele de comunicații la Câmpia Turzii. De asemenea, mulți subestimează dronele iraniene, dar acestea au o rază de 2.000 de km, ceea ce înseamnă că pot ajunge pe teritoriul românesc.
Din punct de vedere geografic, rachetele sau dronele iraniene ar avea un singur mare impediment: Turcia, stat NATO. Dar la fel de bine, iranienii pot evita Turcia și să-și trimită rachetele și dronele prin Armenia, Georgia și apoi pe deasupra Mării Negre. În acest caz, turcii ar putea considera că nu au niciun motiv să intervină.
Iranul are unele dintre cele mai performante rachete balistice din lume. Nu neapărat arma nucleară îi sperie pe israelieni, cât mai ales rachetele balistice care și-au atins obiectivele în Tel Aviv și alte orașe din regiune.
Iranul dispune de numeroase rachete care pot zbura pe o distanță de la 500 km până la 3.000 de km. Pentru a bombarda teritoriul românesc, Iranul va trebui să folosească cele mai prețioase rachete ale sale și are 5 modele care pot zbura cel puțin 1.600 de km: Ghadr-H, Etemad, Emad, Sejjil-2, Khorramshahr-4.
Racheta Khorramshahr-4 a fost deja folosită împotriva Israelului și aceasta poate zbura până la 3.000 km. Racheta poate ajunge în România, dar și în multe alte orașe din UE. Această rachetă transportă o tonă de exploziv, iar pagubele pe care le poate provoca sunt unele de neimaginat chiar și fără muniție nucleară. Cel mai mare avantaj al acestei arme îl reprezintă capacitatea sa de a evita sistemele de apărare aeriană, potrivit unui document ONU. Khorramshahr-4 poate zbura dincolo de atmosfera planetei pentru a-și ajusta propria traiectorie, astfel încât să evite sistemele antiaeriene în faza finală spre sol.
Chiar dacă 1.600 de km ar părea o distanță destul de mare, viteza rachetei Khorramshahr-4 ar trebui să reprezinte un mare motiv de îngrijorare. Viteza maximă este de 15-16 Mach, adică undeva la 20.000 km/h, ceea ce înseamnă că ar putea ajunge la Constanța în circa 10 minute.
Cât de mult ne protejează sistemele Patriot
Iranul are deja experiența confruntării cu NATO în Ucraina. Chiar dacă Iranul nu a participat direct la acel război, a trimis numeroase arme Rusiei, care la rândul său a făcut schimb de informații cu regimul de la Teheran. Totodată, Iranul poate să cumpere drone sau rachete din Rusia. Mulți mizează pe prietenia Trum-Putin, însă în ultimele luni, președintele SUA a devenit mult mai imprevizibil decât Biden, atacând toți prietenii Moscovei.
Jurnaliștii ucraineni de la Defense Express au lansat ipoteza că Rusia ar fi ajutat Iranul să-și modifice rachetele balistice astfel încât să evite sistemele Patriot. Mai multe video-uri arată că ar fi nevoie de 15 interceptori Patriot pentru a opri 3 rachete iraniene.
Pentru ca un sistem de apărare aeriană să fie performant are nevoie de cât mai multe interceptoare. Sistemele Patriot implică costuri foarte mari, pentru că o singură rachetă are un cost de circa 4 milioane de dolari. Faptul că SUA a cerut asistență militară din Ucraina împotriva dronelor iraniene arată cât de gravă este problemă apărării aeriene.
Președintele ucrainean, Volodimir Zelensky, a precizat că în 3 zile de război în Orientul Mijlociu au fost folosite mai multe rachete Patriot decât au fost folosite în Ucraina. Acest lucru arată o posibilă vulnerabilitate atât pentru Ucraina, cât și pentru celelalte state NATO. Experții internaționali arată că Iranul a învățat să epuizeze arsenalul SUA și Israel folosind drone și rachete ieftine. Producția de rachete Patriot sau interceptoare necesită mult timp și este una costisitoare. Operațiunea militară americană riscă să devină una foarte scumpă, cu costuri estimate la 1 miliard de dolari pentru fiecare zi, dar mai ales să lase statele NATO fără prea multă muniție în fața amenințării din Rusia.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
