În presă au apărut informații conform cărora magistrați, inclusiv pensionari cu pensii speciale și foști șefi ai instanței supreme, locuiesc în apartamente de lux din centrul Bucureștiului, plătind chirii ridicol de mici – între 60 și 197 de lei lunar. Consiliul Superior al Magistraturii admite că există astfel de cazuri, dar ar fi vorba despre doar 7 magistrați care au astfel de locuințe în chirie.
”Faţă de articolele de presă mediatizate pe parcursul ultimelor zile, referitoare la posibilitatea păstrării locuinţelor de serviciu de către magistraţi după eliberarea din funcţie în temeiul legislaţiei anterioare abrogate, Consiliul formulează următoarele precizări pentru informarea corectă a opiniei publice:
Legislaţia anterioară, respectiv Legea nr. 303/2004, abrogată încă din data de 15 decembrie 2022, prevedea că judecătorii şi procurorii au dreptul la închirierea locuinţelor de serviciu, că acestea nu puteau fi cumpărate, iar în cazul pensionării pentru limită de vârstă, titularul contractului de închiriere şi, după caz, soţul ori soţia acestuia îşi păstrează drepturile locative pe tot parcursul vieţii.
Modificarea legii în anul 2022, în sensul eliminării acestui beneficiu la momentul eliberării din funcţie s-a realizat la inițiativa Consiliului Superior al Magistraturii. Situaţiile juridice prezentate în articolele de presă s-au născut sub imperiul legii vechi, contractele de închiriere fiind încheiate acum 10 – 20 de ani și fiind guvernate de legea în vigoare la acel moment, ca principiu de drept în legislaţia românească şi europeană.
În prezent, Legea nr. 303/2022 prevede încetarea contractului de închiriere a locuinţelor de serviciu la data eliberării din funcţie, inclusiv prin pensionare, a titularului.
La acest moment, beneficiază de locuinţă din fondul locativ al Ministerului Justiţiei numai 7 magistraţi în funcţie, marea majoritate a contractelor fiind încheiate în perioada 2007 – 2013.
Beneficiază de locuinţă de serviciu, de exemplu, medicii, personalul MAI, militarii şi familiile acestora, personalul ISU (pompieri, salvatori), cercetătorii, prefectul, subprefectul, funcţionarii publici şi înalţii funcţionari publici[2].
Sistemul judiciar a manifestat o preocupare constantă pentru modificarea mai multor situații normative de acest gen, sesizând şi solicitând el însuşi corectarea unor prevederi legale care nu mai corespundeau realităţilor sociale actuale.
În acest context, reiterarea unor situaţii juridice vechi, născute sub imperiul legislaţiei anterioare abrogate, precum cele referitoare la vârsta de pensionare, la posibilitatea ca pensia să depăşească venitul net în plată ori la posibilitatea păstrării locuinţelor de serviciu închiriate după eliberarea din funcţie, fără a preciza că acestea nu se mai pot naşte în temeiul legislaţiei actuale, dezinformează societatea şi are ca scop exclusiv amplificarea emoţiei sociale negative la adresa corpului magistraţilor.
Serviciul de Informare Publică, Relaţii cu Mass Media şi Protecţia Datelor cu Caracter Personal
[1] Potrivit art. 6 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 114/1996, locuința de serviciu este definită ca “locuinţă destinată funcţionarilor publici, angajaţilor unor instituţii sau agenţi economici, acordată în condiţiile contractului de muncă, potrivit prevederilor legale”.
[2] În acest sens exemplificăm Hotărârea nr. 719/2016 pentru aprobarea Programului „Construcţia de locuinţe de serviciu”, Ordinul nr. 84/2009 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind repartizarea, închirierea şi folosirea locuinţelor de serviciu şi a locuinţelor de intervenţie din administrarea Ministerului Apărării Naţionale, Norma metodologică privind vânzarea unor locuinţe de serviciu aflate în administrarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative din 11.12.2008; art. 220, art. 271 şi art. 417 din Codul Administrativ adoptat prin OUG nr. 57/2019.”, arată un comunicat al CSM.
Citeste mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
