Skip to content
Politică

Realități paralele: Adevărata problemă a României despre care nimeni nu vorbește în campanie

PS News

În România ne confruntăm ocazional cu două realități paralele – una a politicienilor și cealaltă a cetățenilor de rând. În campania electorală lucrurile acestea se agravează. Partidele politice și-au lansat programele electorale, zise și de guvernare, adică acele liste lungi de promisiuni pe care le fac înaintea alegerilor și prin intermediul cărora ne cer votul. În goana după voturi aceste promisiuni nu mai sunt însă calibrate realităților. Un partid ne promite de pildă că va finaliza până în 2024 „320  Km  din  Autostrada  A7,  Ploieşti-Buzău-Focşani-Bacău-Paşcani  –  6,09  mld.  Lei”, în condiţiile în care această autostradă nu este nici măcar proiectată în totalitate. Alții ne promit că toți românii vor avea internet, asta în condițiile în care există încă zeci de localități din țară unde condițiile de trai (lipsa electricității încă este o realitate în România) sunt mai degrabă apropiate de Evul Mediu timpuri decât de secolul al XXI-lea.

Adevărata  problemă, reducerea deficitului bugetar

" "
" "

Una dintre temele care ar trebui luate în discuție în mod imperativ, în contextul pandemiei de coronavirus care a afectat în mod inevitabil și economia țării, este cea a reducerii deficitului bugetar. Este o temă ocolită de toate partidele politice. Asta în condițiile în care instituțiile financiare din țară sunt deosebit de preocupate de lucrul acesta. De pildă, Valentin Lazea economist șef al BNR propunea acum  câteva zile, pentru reducerea deficitului bugetar, o soluție care să evite creștere șomajului în rândul bugetarilor: săptămâna de lucru de 4 zile si tăierea salariilor cu 20%. Soluția în sine e una radicală care ar trebui să lanseze semnale de alarmă către Guvern și partidele politice. O asemenea reducere drastică a salariilor în sectorul bugetar nu a mai fost întâlnită de la criza financiară și tăierile operate de președintele de atunci, Traian Băsescu.

În loc să se confrunte frontal cu această problemă și să propună soluții reale, partidele ne promit sute de kilometri de autostradă în 4 ani și internet pentru toată lumea. Lucrurile acestea sunt desigur dezirabile, dar așa cum arată și BNR există chestiuni mult mai presante  care depășesc sfera partizanatelor politice. Mai mult, lipsa unor dezbateri veritabile în spațiul public afectează nu doar calitatea politicilor publice ci și calitatea democrației din țară. De o bună bucată de timp aceste dezbateri sunt ocolite sistematic – în campania pentru alegerile prezidențiale, precum și în campania pentru alegerile locale – deși dezbaterea stă la baza democrației. Vom bifa încă un record negativ în acest sens în campania pentru parlamentare. Politicienii se angajează în monologuri nesfârșite, ziariștii au uitat să pună întrebări incomode, iar rezultatul este distanțarea și mai mare între realitatea politicienilor și realitatea cotidiană. Toți vor să evite o dezbatere pentru a nu afecta procentele partidului, preferând în schimb să arunce în spațiul public un program “de guvernare” pe care noi ar trebui să îl înghițim așa cum este fără a pune prea multe întrebări.

Adevărata problemă a României în acest moment, sau în orice caz, cea mai presantă este revenirea economică după criza provocată de pandemia de Covid-19. Ea are cele mai puternice ramificații pe termen mediu și lung. Cum reducem deficitul bugetar? cum relansăm economia? cum evităm un dezastru? Acestea ar trebui să fie întrebările pe care să și le pună politicienii din prezent și la care să încerce să găsească soluții plauzibile. Aceste soluții ar trebui în mod ideal să fie negociabile, nu unilaterale. O altă caracteristică a democrației o reprezintă consensul. Este nevoie de un consens care să treacă dincolo de partizanatele politice de moment. O decizie asumată de toată clasa politică. Altfel nu vom face decât să cârpim lucrurile din mers, acolo unde ele ar trebui proiectate și gândite de la zero, iar rezultatul va fi o adâncire a faliei între realitățile politicienilor în care trăiesc cei 1% și realitățile cotidiene în care trăiesc restul de 99% dintre noi.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *