Rectificarea bugetară pregătită de Guvern vine cu mai mulți bani și pentru salariile magistraților, după ce aceștia au decis singuri o mărire retroactivă. Guvernul este acum obligat să găsească bani pentru a plăti o mărire pe care nu a adoptat-o, dar îi este impusă de magistrați.
În 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, printr-o hotărâre judecătorească, să mărească cu circa 25% salariile angajaților din familia ocupațională „Justiție”, adică magistrații și grefierii. Dar marea noutate a fost că decizia este retroactivă și judecătorii au cerut să le fie plătite toate diferențele de la 1 ianuarie 2018 și până la momentul hotărârii.
Astfel, magistrații și grefierii nu doar că au salariile mărite în prezent, dar trebuie să primească diferența de 25% pentru perioada 2018-2023. În cazul unor magistrați, această diferență s-ar ridica la zeci de mii de euro pentru fiecare. Dacă un magistrat avea un salariu de circa 4.000 de euro, ar trebui să primească aproape 60.000 de euro pentru ultimii 5 ani în care se va aplica mărirea de 25%.
Rectificarea: mai mulți bani pentru judecători
Prima rectificare bugetară făcută de Guvernul Ciolacu oferă mai mulți bani inclusiv pentru salariile judecătorilor. Înalta Curte de Casație și Justiție primește în plus 430,1 milioane de lei pentru plata drepturilor salariale.
Într-o perioadă în care deficitul bugetar este estimat la 6,94% din PIB, Guvernul este nevoit să plătească salariile pe care magistrații și le-au mărit singuri.
Dar cele 430 de milioane de lei sunt doar o mică parte din cheltuiala totală, iar Guvernul va continua să plătească și în următorii ani diferențele pentru perioada 2018-2023.
Decizia de a mări bugetul ÎCCJ vine după ce Ministerul Finanțelor a prezentat un plan, la început de septembrie, pentru eșalonarea diferențelor salariale. Ministerul condus de Marcel Boloș a propus ca diferențele să fie plătite până în 2029, după cum urmează: 5% din diferență în 2025, 10% din diferență în 2026, 25% din diferență în 2027, 25% din diferență în 2028 și 35% din diferență în 2029.
Câte miliarde ne costă doar această mărire
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a precizat că această mărire de 25% nu ar viza toți magistrații, ci doar pe cei care nu au primit deja această mărire. Totuși, rămâne întrebarea firească: oare câți nu au primit. La această întrebare nu răspunde ÎCCJ.
„Nu doar că nu este vorba despre acordarea vreunei majorări, dar soluția pronunțată este menită tocmai să elimine posibilitatea acordării în cadrul familiei ocupaţionale ,,Justiţie”, prin hotărâri judecătoreşti, a unor majorări salariale suplimentare derivate din aplicarea dispoziţiilor art. 38 alin. (3) din Legea cadru nr.153/2017 față de cele deja acordate prin ordine administrative. Practic, sunt create doar premisele verificării de către instanţele judecătoreşti învestite cu litigii circumscrise chestiunii de drept dezlegate, a manierei de interpretare şi aplicare de către angajatori a dispoziţiilor art. 38 alin. (3) din Legea cadru nr.153/2017 şi este validată practica ordonatorilor de credite care au procedat deja, în aplicarea etapizată a legii menţionate, la acordarea acestor majorări salariale care au compensat efectele trecerii, începând cu 1 ianuarie 2018, a contribuţiilor sociale de la angajatori la angajaţi”, explică ÎCCJ într-un comunicat de presă.
ÎCCJ este contrazisă tocmai de acțiunile sale. În decembrie 2023, când Guvernul a scris bugetul pentru 2024, Înalta Curte a cerut un buget de peste 10 miliarde de lei. Din această sumă, 4,7 miliarde de lei erau pentru achitarea integrală a unor restanțe salariale acordate personalului din „Justiție”, potrivit unui amendament depus chiar de ÎCCJ. Parlamentul a refuzat propunerea ÎCCJ și a adoptat doar un buget de 2,8 miliarde de lei pentru Înalta Curte.
Cele 4,7 miliarde de lei erau doar pentru diferențele salariale de la ÎCCJ. În total, ar fi nevoie de 16 miliarde de lei pentru a respecta hotărârea dată de judecători. Ministerul Finanțelor a anunțat, încă din 2023, că toată suma se ridică la 16 miliarde de lei, care reprezintă 10 miliarde de lei pentru perioada 2018-2023, iar alte 6 miliarde de lei reprezintă penalitățile pe care statul român trebuie să le achite. În cazul în care plățile se vor amâna până în 2029, se vor adăuga alte penalități.
Salarii mai mari, pensii speciale mai mari
O altă problemă este cea a pensiilor speciale ale magistraților. Pensiile acestora sunt calculate în baza salariului. Și dacă salariile vor fi modificate retroactiv, atunci și pensiile celor deja pensionați vor trebui recalculate și mărite. Guvernul va pierde bani pe două fronturi: plata diferențelor salariale și plata pensiilor speciale mărite.
„Prin majorarea acestor venituri salariale cu 25% se ajunge și la majorarea cu 25% a pensiilor speciale acordate judecătorilor. În acest moment, pensia specială a unui magistrat este calculată la 80% din salariul brut din ultima lună de activitate (Anexa nr.4). 80% din salariul brut înseamnă mai mult decât venitul net primit în mână de orice magistrat (sau de către orice alt angajat cu carte de muncă), astfel că pensia magistraților este mai mare decât salariul lor net”, arată Ministerul de Finanțe, în 2023, într-o Notă de Informare către CSM.
Neînțelegerile dintre Guvern și sistemul de justiție vor continua și în următorii ani. România are un deficit de aproape 7% pentru 2024, iar la nivel european ne-am angajat să îl reducem. Guvernul Ciolacu nu și-a atins obiectivele la acest capitol, fiind statul UE cu cel mai mare deficit și cea mai mare inflație. Oferirea unor noi creșteri salariale sau de pensii în următorii ani va face foarte dificilă tăierea deficitului bugetar.
Nici creșterea economică nu dă semnale că ar putea finanța astfel de măriri. În prima jumătate din 2024, România a înregistrat o creștere de doar 0,7% din PIB, iar până la final de an ar putea fi sub 3%. Chiar și la nivel european se observă o economie foarte lentă, iar UE are numeroase crize de rezolvat.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
