Guvernul a adoptat rectificarea bugetară, prima în ultimii doi ani. Majorarea salariilor și pensiilor urcă deficitul la aproape 7%, iar creşterea economică a fost revizuită în scădere. Nota de plată va veni anul viitor, spun specialiștii, când va trebui să ne așteptăm la noi taxe.
Analistul economic Petrișor Peiu subliniază pentru PS News că anul viitor va fi primul an în care deficitul bugetar va fi forțat să scadă, pentru că altfel Uniunea Europeană va trebui să retragă din finanțările acordate României.
„Prima observație pe care aș face-o este că este al 3-lea an consecutiv în care deficitul bugetar crește. Anul trecut a fost 6,6% anul acesta este prognozat de Guvern a fi 7%. O prognoză mai realistă, cea a Consiliului Fiscal, vorbește de 8% din produsul intern brut. Vom avea cel mai mare deficit din Uniunea Europeană. Va fi al 5-lea an cu deficit bugetar excesiv. Deci procedura de deficit bugetar excesiv pe care Uniunea Europeană o aplică României intră deja în al 5-lea an. Probabil că anul viitor este primul an în care acest deficit bugetar va fi forțat să scadă, pentru că altfel Uniunea Europeană va trebui să retragă din finanțările acordate României””.
Analistul Petrișor Peiu semnalează că în 2024 vom avea un deficit bugetar record în istoria României: 25 de miliarde de euro echivalentul a 125 de miliarde de lei.
„Anul trecut, de exemplu, cel mai mare deficit bugetar l-a avut Italia și acum este în scădere. Franța, la fel, este așteptată să depună un plan de scădere a deficitului bugetar. Revenind la situația României, a 2-a observație este că vom avea anul acesta un deficit bugetar record în istoria României 25 de miliarde de euro 125 de miliarde de lei. Cel puțin asta ne spune Guvernul. Repet, Consiliul Fiscal crede că acesta va fi deficitul bugetar va fi mult mai mare, încă 2 miliarde de euro mai mare. Mai trebuie spus că nu este clar la ce deficit se referă Guvernul, dacă se referă la așa-numitul deficit pe cash sau se referă la cel din standardele europene de contabilitate. În mod clar, dacă se referă la a 2-a categorie, deficitul bugetar va fi mult mai mare, de 7% chiar mult mai mare de 8%”.
În ceea ce privește observațiile guvernanților care spun că baza rectificării bugetare o reprezintă, de fapt, creșterea veniturilor la bugetul de Stat, Petrișor Peiu este sceptic.
„A 3-a observație este că această rectificare are la bază o presupunere care nu cred că are șanse foarte mari să se adeverească, și anume că vor crește veniturile bugetare. De unde crede Guvernul că va avea aceste venituri bugetare suplimentare?Din măsurile de conformare voluntară aplicate în urma celebrei amnistii fiscale, Guvernul crede că va scoate de acolo 8 miliarde de lei. Precedentele măsuri de amnistie fiscală s-au dovedit a fi un fel de wishful thinking (n.r. iluzii).În al în doilea rând, Guvernul crede că va aduce peste 5 miliarde de euro din creșterile de impozite pe venit, respectiv din contribuții sociale și din asigurări de sănătate plătite de către angajați.Cu alte cuvinte, rezumând cam ce a făcut Guvernul în ultimii ani și anul acesta:a produs inflație. De fapt, a crescut prețurile. Ca urmare a acestui lucru, oamenii nu s-au mai descurcat cu banii. A fost nevoie de creșteri salariale. Ca urmare a creșterilor salariale apar venituri suplimentare pe partea de impozit pe venit și contribuții. Numai că aceste venituri suplimentare la buget s-au dovedit mult mai firave în raport cu creșterea de cheltuieli, ceea ce se întâmplă și prin această rectificare Guvernul spune că vom avea venituri suplimentare.Este neclar dacă acele venituri suplimentare chiar vor veni, dar propune niște cheltuieli mult mai mari decât creșterea de venituri. Deci, în continuare există acest de faza și este programat de această dată în mod evident, și anume cheltuielile cresc mult mai rapid decât veniturile bugetare”.
Analistul economic mai spune că investițiile mari în infrastructură care vin din fondurile de investiții și de la Uniunea Europeană, sunt în scădere față de anul trecut.
„În schimb, avem investiții și vă rog să considerați, cu ghilimelele de rigoare, provenite din fonduri bugetare, fonduri naționale. De fapt, sunt celebrele programe Anghel Saligny, PNDL unu și doi. Adică programe prin care Guvernul cumpără bunăvoința primarilor și a președinților de Consilii județene în speranța că aceștia îi vor ajuta cu voturi. Multe din programele respective de investiții nu sunt nicidecum prioritare și nici nu sunt dimensionate bugetar corect. Adică multe sunt cu costuri umflate, astfel încât acolo să se poată finanța și campania electorală”, conchide Petrișor Peiu.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News