Skip to content
Politică

Referendum pe justiție 2019. De ce ar putea anula CCR rezultatul referendumului

INQUAM/Octav Ganea

Judecătorii Curții Constituționale (CCR) trebuiau să se pronunțe pe 12 iunie asupra validării referendumului pe justiție inițiat de președintele Klaus Iohannis. CCR a amânat, însă, dezbaterile pentru data de 27 iunie, după ce instituția a primit o contestație privind una dintre cele două întrebări. În tot acest timp, mai multe voci din PSD încearcă să introducă în mentalul colectiv ideea că scrutinul din 26 mai – alegerile europarlamentare și referendumul pe justiție – a fost fraudat.

Contestația de care se împiedică CCR se referă la prima întrebare a referendumului, cea privind interzicerea amnistiei pentru fapte de corupție, și a fost depusă chiar de candidatul PSD la europarlamentare, Cristian Terheș. Acesta, invocând neconstituționalitatea întrebării, cere anularea decretului de convocare a referendumului emis de Klaus Iohannis.

Dorneanu sesizează BEC în privința referendumului pe justiție

De asemenea, președintele CCR, Valer Dorneanu, are nelămuriri privind diferența de voturi între cele două întrebări de la referendum, motiv pentru care a sesizat Biroul Electroral Central (BEC).

Printre lucrurile pe care Valer Dorneanu le vrea lămurite se numără: 1) de ce BEC a utilizat sintagma ”lista pentru referendum” în loc de ”listele electorale permanente”; 2) de ce există diferențe între numărul votanților la întrebarea 1 și a celor de la întrebarea 2; 3) cum a fost stabilit numărul votanților la referendum, astfel încât au rezultat diferențe între românii care au votat la o întrebare și care la cealaltă.

BEC îi răspunde lui Dorneanu

Biroul Electoral Central a răspuns adresei formulate de Valer Dorneanu, explicând că diferența de votanți de la cele două întrebări se datoarează unei erori cauzate de formularea ambiguă a Legii 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului.

„Urmare a adresei dumneavoastră, vă comunicăm următoarele: «Numărul persoanelor înscrise în lista pentru referendum…» consemnat la pct. 1 din anexele nr. 2-4 la Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, cu modificăril și completările ulterioare, în opinia noastră, reprezintă, fără îndoială, același număr cu «numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente» prevăzut de art. 5 alin. (2) din aceeași lege.
Înscrierea la această rubrică, de către unele birouri electorale ale secțiilor de votare, și a alegătorilor cuprinși în listele electorale suplimentare, este o eroare generată de formularea ambiguă a textului de la pct. 1 din anexele nr. 2-4 la Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, cu modificăril și completările ulterioare (textul care se regăsește pe procesul verbal din secția de votare poate sugera că «lista pentru referendum» este mai mult decât lista electorală permanentă, respectiv, că ar include și numărul alegătorilor care au votat pe lista suplimentară).

Precizăm că, în absența unei atribuții legale cu acest obiect, stabilite în sarcina sa, Biroul Electoral Central nu putea dispune corectarea acestei erori, în condițiile în care Legiutorul nu a introdus, la acest punct din procesul verbal de centralizare, o cheie de control care să împiedice o astfel de înscriere eronată.

În condițiile în care singura cheie legală, în cazul referendumului, este cea de la nota la anexele 2-4 din Lgea 3/2000, așa cum au fost ele modificate prin Ordonanța de Urgență a Guvernului 29/2019 privind modificarea și completarea unor acte normative în materie electorală, precum și pentru unele măsuri pentru organizarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European și a referendumului din 26 mai 2019, urmare a Deciziei Curții Constituționale 143/2019, Biroul Electoral Central nu poate cenzura procesele verbale întocmite de birourile electorale inferioare, întrucât atribuția sa legală, potrivit art. 25 alin. (1) din Legea nr. 3/2000 cu modificăril și completările ulterioare, este aceea de a centraliza toate procesele verbale întocmite la referendum.

În opinia noastră, numărul corect care trebuia înscris la punctul 1 din procesul verbal privind rezultatele referendumului este numărul total al alegătorilor din lisa electorală permanentă pe care fiecare biroul electoral al secției de votare l-a primit în format tipărit”, explică BEC, în răspunsul la adresa președintelui CCR, potrivit Mediafax.

Biroul Electoral Central subliniază că unele diferențe numerice între alegătorii care au răspuns la cele două întrebări ale Referendumului din 26 mai au fost cauzate de eroarea de înscriere pe liste comisă de câteva dintre Birourile Electorale Județene: BEJ Constanța, Neamț și Vâlcea.

„Potrivit Deciziei Biroului Electoral Central n.r. 72D/14.05.2019, pe care vi-o transmitem anexat, în copie, alegătorii care doreau să voteze la referendum nu puteau opta între cele două întrebări și, dacă declarau că doresc să voteze la referendum, primeau ambele buletin de vot, iar consemnarea faptului că au votat se făcea pe o singură listă electorală.

Având în vedere faptul că înscrierea la pct. 1 din procesul verbal se făcea prin consemnarea numărului de cetățeni înscriși într-o singură listă electorală permanentă, înscrirea unor cifre diferite pe cele două procese-verbale nu poate reprezenta decât erori de înscriere.

În acest context, reiterăm precizarea făcută și în răspunsul la întrebarea anterioară, că, în lipsa uni chei legale de control între cele două procese-verbale privind rezultatele referendumului, Biroul Electoral Central nu poate cenzura documentele birourilor electorale subsecvente, ci doar centralizează datele, așa cum ele au fost înscrise de acestea.

În ceea ce privește diferențele dintre cifrele de la pct. 1 din procesele verbale, precizăm că ele au fost generate prin înscrierile operate de trei birouri electorale județene, rspectiv Constanța, Neamț și Vâlcea, iar în cele 3 județe, erorile au fost făcute de 4 secții de votare:

– Secția nr. 478 din comuna Mereni, satul Osmancea, județul Constanța (diferență de +4 în Întrebarea 1 față de Întrebarea 2)
Secția nr. 26 din municipiul Piatra-Neamț, județul Neamț, (diferența de +29 în Întrebarea 1 față de Întrebarea 2)
– Secția nr. 138 din orașul Călimănețti, județul Vâlcea (diferența de -816 în Întrebarea 1 față de Întrebarea 2)
– Secția nr. 323 din comuna Păușești – Măglași, satul Pietrari, județul Vâlcea (diferența d +4 în Întrebarea 1 față de Întrebarea 2)

Influența generală la nivelul național este de 779 (mai mult în Intrebarea 2 față de Întrebarea 1)”, se arată în răspunsul dat de Biroul Electoral Central președintelui Curții Constituționale, Valer Dorneanu.

Peste 6 milioane de oameni au votat ”DA” la referendum

Referendumul pe justiție a fost convocat de președintele Klaus Iohannis și a avut loc pe 26 mai.

La prima întrebare, privind interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie, numărul voturilor valabil exprimate la răspunsul „da” a fost de 6.459.383, în timp ce pentru „nu” au optat 1.059.678. Numărul voturilor nule: 403.530.

La întrebarea a doua, privind interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare, corelată cu dreptul altor autorităţi constituţionale de a sesiza direct CCR cu privire la ordonanţe, numărul voturilor valabil exprimate la răspunsul „da” a fost de 6.477.865, iar pentru „nu” – 1.038.916. Numărul voturilor nule: 407.088.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *