Referendumul din Republica Moldova: Identitatea europeană în Constituție sau o nouă pauză a parcursului european

sursa: Inquam

Cetățenii Republicii Moldova vor participa, pe 20 octombrie 2024, în aceeași zi cu alegerile prezidențiale, la un referendum constituțional în cadrul căruia vor răspunde la întrebarea: „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”.

Rezultatele plebiscitului vor constitui temei, în cazul în care majoritatea populației va răspunde afirmativ la această întrebare, pentru modificarea Constituției Republicii Moldova, astfel încât dezideratul integrării europene să fie obligatoriu pentru toate guvernările ce vor urma.

Cum decurge campania

Partidul de guvernământ îşi înmulţeşte apelurile pentru participarea la referendum, în timp ce comuniştii și exponenții oligarhului fugar Ilan Șor (uniți în blocul „Victorie-Pobeda”) cer boicotarea acestuia și vor ca alegătorii să pună ștampila pe „nu”.

Acestora li se alătură Partidul Socialiștilor (PSRM) al lui Igor Dodon și Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM) condus de Ion Chicu, fără a avea o poziție clară din partea Mișcării Alternativa Națională a primarului capitalei, Ion Ceban, și din partea Partidul Nostru al lui Renato Usatîi.

Potrivit unui sondaj realizat de CBS Research la comanda ONG-ului WatchDog.md, mai mult de jumătate dintre moldoveni, adică 65.8 % vor susține modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la UE în timpul referedumului din toamna acestui an. Dacă ne raportăm la rezultatul aceleiași întrebări realizate de Institutul Republican Internațional (IRI) din SUA, în luna iulie anul curent, constatăm că numărul celor care ar spune „Da” la referendum a crescut de la 52%. În plus, o mare parte din societatea civilă de la Chișinău transmite mesaje de susținere a plebiscitului inițiat de guvernanți.

Care sunt condițiile ca plebiscitul să fie validat

Pentru ca un referendum constituțional să fie validat în Republica Moldova, este necesar ca cel puțin o treime dintre votanții înregistrați să participe. Acest procent s-ar traduce în aproximativ 1.1 milioane de voturi, calculat pe baza numărului total de alegători înscriși în Registrul de Stat al Alegătorilor, care este în prezent de 3.3 milioane.

În 2020, doar 1.368.516 alegători au participat la primul tur al alegerilor prezidențiale, reprezentând o pondere de participare de 45,68%, dintre care aproximativ 149.840 de voturi au venit din diaspora. Având în vedere că Maia Sandu și partidul său au creat așteptări ridicate în rândul locuitorilor republicii vecine în ce privește combaterea corupției și că după trei ani de guvernare rezultatele au rămas destul de modeste atât în combaterea corupției, cât și în implementarea reformelor, va fi foarte greu să asistăm la o prezență la vot de peste un milion de alegători.

Ce se întâmplă în cazul în care referendumul nu este validat

Dacă referendumul nu va trece, în Constituția republicii nu va fi introdus textul: „RECONFIRMÂND identitatea europeană a poporului Republicii Moldova și ireversibilitatea parcursului european al Republicii Moldova, DECLARÂND integrarea în Uniunea Europeană drept obiectiv strategic al Republicii Moldova”. Asta nu înseamnă că Moldova nu va continua parcursul european, dar va reprezenta, totodată, un eșec răsunător pentru Maia Sandu, guvernarea pro-europeană și pentru tot ce s-a construit pe plan extern în ultimii patru ani.

Experții încep să fie alarmați. Oamenii sunt singurii care pot preveni „căderea Moldovei în dependență de ucigașul Putin”

Preşedintele Comunității WatchDog.MD, Valeriu Pașa, a declarat recent pe o platformă de socializare despre alegerile prezidențiale că „aceste alegeri nu vor fi o plimbare ușoară pentru Maia Sandu”. Potrivit expertului, „în pofida raitingului destul de înalt (35,8% din total eșantion, pe când în 2020 cu jumătate de lună înainte de scutin nu aduna nici 14% din total), un eventual tur doi va dezlănțui toate forțele contra președintei, indiferent de cine va fi contracandidatul – Stoiaonlgo, Usatîi sau Vlah. Sau ”o surpriză”. Ilan Șor și Kremlinul din spatele său vor da orice bani pentru un vot contra Maiei Sandu.”

Despre șansele validării referendumului, Pașa susține că alegătorii europeni sunt pur și simplu bulversați din cauza mesajelor contradictorii pe care le primesc de la liderii pe care îi susțin.

„Astăzi majoritatea alegătorilor anti-europeni sunt bulversați. De la liderii în care au încredere aceștia primesc apeluri contradictorii. Unii le spun nici să nu ia buletinul de vot (Dodon, Chicu, Vlah), alții le spun să îl ia și să voteze contra (Șor, Voronin). Sondajul arată că cei mai mulți cu viziuni pro-ruse totuși își propun să vină și să voteze. Dar timp mai e lung. În condițiile în care toate forțele controlate de la Kremlin se vor alia pentru o singură opțiune – boicotul, așa cum arată azi sondajul, având o listă electorală aberantă cu 40% mai mare decât populația matură a țării (fără stânga Nistrului, care nu e pe lista de bază), referendumul aproape sigur nu trece. Adică nu va aduna 1/3 alegători pentru validare”, a conchis pesimist expertul de la Chișinău.

Autor

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: