PSnews

VIDEO

Referendumul, joc cu miză politică? Buhuceanu (ACCEPT): Probă de imaturitate! EXCLUSIV

degaykrant.nl

Reprezentantul uneia dintre cele mai mari asociații pentru drepturile minorităților sexuale, ACCEPT, a vorbit în exclusivitate pentru PSnews.ro despre cum s-au implicat oamenii politici în rezolvarea problemelor acestei comunități.

Mai exact, Florin Buhuceanu a început acest subiect, abordat în cea mai recentă ediție a interviurilor video PSnews.ro, prin a spune că subiectul LGBT este abordat din ce în ce mai des de către politicieni.

”Cum puteți să spuneți că-i ocolită sistematic, că de trei ani de zile auzim numai subiectul acesta al homosexualității. A devenit un subiect central în dezbaterile politice – de când cu tematica referendumul ai zice că suntem o minoritate extrem de influentă”, a afirmat președintele Asociației ACCEPT.

În plus, Buhuceanu consideră că dezbaterile sunt doar la nivel politic, fără să încerce, de fapt, să rezolve nevoile expuse de comunitatea minorităților sexuale. Cu toate acestea, există în tânăra generație de aleși din ce în ce mai mulți care sunt dispuși să abordeze deschis acest subiect, spre deosebire de cei de după Revoluție.

Nu există dezbatere cu adevărat. Dezbaterea se poartă între părți și eu n-am sentimentul că am participat la o dezbatere reală pe tema asta, dar dacă este să vorbim despre politicieni aș zice că, la acest moment, sunt mai mulți decât au fost vreodată cei din interiorul Parlamentului cei care discută cu cărțile pe masă acest subiect și nu se ascund, care susțin tema parteneriatului civil ca fiind o temă importantă, nu numai pentru familiile precum cea pe care o formez eu, dar și pentru familiile heterosexuale care, dintr-un motiv sau altul, nu doresc să se căsătorească. Și asta ni se pare îmbucurător: văd generații de tineri politicieni care nu au crispările celor din anii ’90. I-am cunoscut, și modalitatea în care tratau acest subiect în acei ani era una aproape apocaliptică, ai fi zis că se apropie sfârșitul lumii dacă legislația care ne trimitea la pușcăria ar fi fost abrogată. Asta era convingerea lor: veneau din comunism, au fost crescuți așa și brusc, după anii ’90, Biserica Ortodoxă a folosit această temă pentru a-și recâștiga popularitatea umbrită din perioada comunistă. Astăzi, cred că politicienii sunt cu mult mai abili măcar în a înțelege faptul că cei ca mine sunt parte din cei care votează și au colegi, colege din această comunitate de care bănuiesc că parțial știu sau sunt informați. E o lume în schimbare, pe de o parte, iar pe de altă parte, trăim într-o lume globalizată: nu poți să nu te uiți în stânga-dreapta – în Serbia, unde avem un prim-ministru femeie gay, în Luxemburg, unde avem un premier gay care vizitează România, în Franța, unde avem un președinte heterosexual dar care vorbește copiilor la grădiniță despre aceste subiecte, pentru că țin de realitatea în care trăim cu toții. Niciun politician responsabil nu mai poate pretinde că e o temă periferică – nu e”, a subliniat Buhuceanu.

Totodată, președintele asociației amintite anterior spune că modul în care o țară își tratează minoritățile reflectă nivelul de trai al populației, făcând astfel și un profil al oamenilor politici anti-homosexuali, care ar folosi un discurs al urii.

E o temă care ține pe mai departe de drepturi și de modul în care ne tratăm pe noi înșine. Dacă în secolul XXI îl mai tratăm pe cetățeanul de orientare homosexuală ca pe un paria, asta vorbește foarte mult despre ei, politicienii, nu despre noi, homosexualii. Dacă în secolul XXI vorbim de homosexual bărbat – în general – ca agentul distrugerii familiei din România, asta spune ceva despre – mă iertați – nivelul lor de inteligență politică. E, în primul rând, o aberație, și în al doilea rând, e o probă de imaturitate politică: nu poți să spui așa ceva decât dacă, fie esți ignorant, fie cultivi un discurs al urii îndreptat împotriva diferitelor categorii de populație. Dacă vă veți uita la ei, veți vedea că adesea cei care atacă acest grup din populație, îi atacă și pe evrei, și pe rromi. Au o agendă a urii care e consolidată, care dăinuie, de care le e foarte greu să se desprindă – sau, dimpotrivă, o folosesc deliberat pentru a obține capital electoral, pentru că avem un segment din electorat pentru care este sensibilă această temă. Politicienii cred că sunt ceva mai relaxați pe tema dată. L-am auzit pe domnul președinte Dragnea, de la Partidul Social Democrat, pronunțând în premieră sintagma ”LGBT”. E un progres: măcar folosește terminologia internațională pe tema asta și recunoaște că acești oameni sunt parte din societatea românească, nu suntem transfugi, nu suntem veniți de peste mări și țări – suntem cetățeni ai României, născuți aici, crescuți în familii heterosexuale și cu drept de vot. Aș zice că tema e mai puțin crispată decât era anterior, e tratată în cheie politică. Din păcate, referendumul a devenit un subiect politic, toate partidele încearcă să îl folosească într-un sens sau altul, cu riscurile de rigoare. Cred că se înșeală. Când introduci un asemenea subiect și realizezi că de fapt e vorba despre modificarea Constituției și tu-l tratezi în cheie homosexuală, mai devreme sau mai târziu vei constata că nu vei câștiga capital politic. Dimpotrivă, vei arăta ca ”Regele Gol”: în spate nu e nimic, e golul, e vidul, a punctat Florin Buhuceanu.

Cu toate astea, acesta vede și partea pozitivă a ultimelor discuții politice despre subiectul persoanelor homosexuale: aduce în lumină un segment de populație care până acum a fost nevoit să nu iasă la iveală – mai ales în timpul regimului comunist: Pe de altă parte, văd și partea plină a paharului, faptul că se vorbește despre noi. Aș spune că e un pas înainte, pentru simplul motiv că încercăm să ne facem auzită vocea. E trist că ne facem auzită vocea în acest context, dar asta e realitatea românească. Da, ne întâlnim cu politicieni și nu de ieri, de astăzi. A fost un proces lung pentru eliminarea articolului 200 din Codul Penal, din anii ’90 până în 2001, peste un deceniu. Cunoscând pe unii dintre ei, aș spune că și dumnealor evoluează”.

Întrebat dacă, concret, se simte reprezentat politic, Florin Buhuceanu a râs, afirmând: ”Realitatea e, din punctul ăsta de vedere, tristă. Cred că există un singur partid care, în mod răspicat, s-a poziționat împotriva faimosului referendumului (care încă nu există, deci vorbim despre o ipoteză): Uniunea Salvați România și care, odată ce a preluat această temă, s-a scindat într-o măsură – și-a pierdut liderul, s-a reconfigurat. În traducerea mea personală, e important că un partid politic se gândește la electoratul său și ia în serios propriul electorat și are curajul să se apropie de teme delicate. PSD-ul, cumva, e în situația în care discută ferm, poate pentru prima dată, despre nevoia de legiferare a parteneriatului civil și am văzut declarațiile repetate ale președintelui Dragnea. Nu cred că asta îl face popular, ca politician – dimpotrivă, e un risc politic asociat cu acest tip de demers, într-o măsură sau alta. Ca atare, nu știu dacă noțiunea de reprezentare e centrală în această discuție, cred că central în această discuție este cum mergi mai departe ca partid politic cu agenda drepturilor omului – știm că unele dintre aceste teme fatalmente nu sunt populare, și nu vor fi populare pentru următorul deceniu, poate. Dar dacă e să ne luăm în serios ca oameni politici, cei în cauză ar trebui să realizeze că mandatul lor este unul și de tip etic. Politicienii sunt și creatori care ar trebui să se gândească pe termenul lung și nu doar la mici satisfacții electorale . România ar arăta diferit dacă minoritățile ar fi mai bine tratate, ar arăta că suntem o țară suficient de puternic să ne deschidem brațele. Toate țările puternice din regiune sau dinafara Europei sunt țări care au îmbrățișat tema LGBT ca una importantă. Nu cunosc o țară importantă care să nu fi făcut din această minoritate una protejată legislativ. Dimpotrivă, țările care își tratează cu picioarele cetățenii de orientate homosexuală sunt țările de departe cele mai dezolante și-n care sincer n-aș vrea să trăiesc. Politicienii români poate ar trebui să se gândească în care lume vor să trăiască: într-una a valorilor și de diversității, sau în una în care societatea e divizată pe aceste criterii și în care, în mod odios, majoritatea e asmuțită împotriva unei minorități. Despre asta vorbim în acest moment, asta e ce a reușit să producă Coaliția pentru Familie”.

Adoptarea unei legislații competente este importantă pentru protejarea familiilor care nu se încadrează neapărat în tiparul ”familiei tradiționale”, spune reprezentantul asociației pentru drepturile comunității LGBT.

”E bine că au abordat acest subiect. De la politician sper un soi de traseu și un calendar clar: când vor adopta această legislație necesară pentru atâtea familii care nu se bazează pe căsătorie, și nu e vorba de homosexualitate, ci de a proteja diversitatea familiilor din societatea noastră, altele decât cele căsătorite”, a mai spus Buhuceanu.

În încheiere, Florin Buhuceanu și-a exprimat speranțele privind viitorul României, pe care speră să o vadă mai deschisă spre diversitate. Președintele ACCEPT a lăudat, totodată, ultimele apariții ale președintelui Klaus Iohannis și ale liderului PSD, Liviu Dragnea, care au vorbit despre nevoia de toleranță, respectiv despre comunitatea LGBT, discuții care atrag atenția asupra problemelor și nevoilor acestei minorități. În plus, Buhuceanu crede că niciun politician român care nu face parte din generația mai veche nu și-ar arăta orientarea homosexuală, dacă aceasta ar exista.

Politicienii români își arată orientarea heterosexuală destul de des, în diferite forme. Ar fi un început. Nu cred că și-ar risca cariera politică. Bănuiala mea este că se va ajunge în acel pas, când acea persoană, indiferent dacă este femeie sau bărbat, și-a făcut deja ”coming out”-ul, e deja consolidat în identitatea sa. Nu cred că un politician care, până în acel moment, nu este ”out”, n-a discutat despre lucruri atât de profunde care țin de identitea lui, va face acest pas. E o situație de vulnerabilitate, vei fi tratat ca un mincinos, de ce n-ai spus un lucru atât de important despre tine când ai făcut acest către lumea politică. Am și câteva contraexemple, nu din lumea politică românească. În general, cei care au făcut acest pas, sunt și cei care nu vor pierde electorat. Dimpotrivă. Lumea îi știe sau îi displace, nu pe considerente sexuale, sunt sau nu sunt relevanți pentru nevoile lor ca electorat. În România nu avem încă asta, dintr-un motiv foarte simplu? mulți ani am fost destinați închisorile. Nu s-a format această conștiință de grup și cei care vorbesc despre ei ca gay/lesbiene, într-o măsură mai mică ca persoane bisexuale și într-o măsură și mai mică ca persoane transgender, sunt în general mai tineri. Tinerii au curajul de a vorbi răspicat despre ei și viața lor pentru că au mai puține temeri, pe care le-au consumat deja. Nu poți să le ceri asta nici celor de vârsta mea sau celor care au acum 50-60 de ani, e puțin probabil să se simtă confortabil să vorbească despre această identitate profundă a lor – se tem. N-are importanță dacă temerile sunt realiste, ba are importanță că ei nu se simt comod într-un asemenea spațiu, pentru că, politician fiind, ești într-un soi de vitrină. Ca atare, presiunea asupra dumnealor e cu totul alta, e cu mult mai mare, și dacă nu ai făcut acest pas până atunci, șansele de a-ți modifica traseul sunt destul de mici. Am încredințarea că din ce în ce mai mulți politicieni tineri vor vorbi despre aceaste subiecte, chiar dacă ei nu sunt gay, lesbiene, bisexuali sau transgender, dar ei înțeleg că sunt prietenii lor, colegii lor și sunt parte din electorat, ca atare nu pot să ignore acest grup. Mai ales organizațiile de tineret. Cam în mai toate partidele politice disută frecvent acest subiect și nu mi s-a părut că ar fi fost tratat în cheie profund negativă. Recent l-am auzit pe președintele Iohannis la o întâlnire cu tinerimea din Bacău, vorbind relaxat despre nevoia de incluziune, despre nevoia de toleranță. Mi se pare un progres și un semnal politic foarte puternic. Președintele Dragnea, prin simpla nominalizare a acestor oameni, schimbă mentalități: aduce subiectul în câmp politic, vorbește despre drepturi, deci contribuie la această percepție, a punctat Florin Buhuceanu, liderul Asociației ACCEPT, pentru PSnews.ro.

Urmăriți secvența începând cu minutul 20:20 și până la 37:54

Comentarii

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Inapoi