Skip to content
Opinii & Analize

Reforma constituțională și revenirea la mandatul de 4 ani pentru președinte începând din 2024

Președintele Klaus Iohannis a vorbit recent despre nevoia de modernizare a Constituției. Un subiect despre care s-a tot discutat în ultimii ani, pus oarecum în surdină de criza sanitară, dar fără îndoială esențial pentru continuarea dezvoltării României în următoarele decenii.

Sigur, sub această umbrelă largă a reformei constituționale intră multe aspecte legate de relația dintre instituții, de structura administrativ teritorială a țării, de drepturi, libertăți etc.. Din punctul meu de vedere, una dintre problemele care a provocat cele mai multe și mai mari blocaje și întârzieri ale dezvoltării țări este instabilitatea politică. Iar una dintre cauzele explicite, dincolo de fragmentarea politică, o cultură exacerbată a conflictului și sistemul multipartid românesc, este desincronizarea mandatelor președintelui și parlamentului, fapt care întreține un conflict permanent dintre legitimitatea prezidențială și legitimitatea parlamentară.

Mandatul prezidențial de 5 ani, respectiv mandatul parlamentar de 4 ani instituite prin Constituția din 2003 reprezintă și astăzi una dintre cele mai nefericite decizii politice din istoria post-decembristă, una care a aruncat țara în zodia instabilității politice cronice. Nu este niciun secret că o asemenea desincronizare determină automat coabitări. Orice țară democratică, indiferent de nivelul de sofisticare al culturii politice, va avea dificultăți în gestionarea conflictelor politice inerente. Cu atât mai mult, într-o țară ca România în care cultura democratică a elitelor și a populației în general parcurge în continuare o perioadă de consolidare, desincronizarea mandatelor este un combustibil letal ce întreține permanent focul crizelor politice.

În ultimii 30 de ani, România a cunoscut mai mereu alternanța la guvernare. În aceste condiții, era inevitabil ca un președinte cu mandat de 5 ani de o anumită culoare politică să coabiteze, mai precis să intre în conflict, cu o majoritatea parlamentară cu mandat de 4 ani și cu un guvern de altă culoare politică.

După criza sanitară și economică provocate de pandemia de coronavirus, România va avea atât sarcina enormă a reconstrucției, cât și oportunitatea obligatorie a dezvoltării, profitând și de fondurile europene generoase. Tocmai de aceea, nu ne mai permitem nicio zi, nicio lună, niciun an pierdut din cauza unor conflicte artificiale între cele două instituții fundamentale care beneficiază de legitimitate populară și asigură echilibrul legistativ-executiv.

Din acest motiv, pledez ca modernizarea Constituției, care ar trebui inițiată imediat după alegerile parlamentare, să înceapă cu resincronizarea mandatelor președintelui și parlamentului. Pentru operaționalizarea unei asemenea decizii, ne surâde și șansa calendarului electoral. Mandatul actualului președinte se va încheia în 2024. Mandatul noului Parlament rezultat după alegerile din decembrie se va încheia tot în 2024. Prin urmare, avem la dispoziție un ciclu de 4 ani în care să punem la punct o reformă constituțională de pe urma căreia, printre alte decizii foarte importante, să rezulte un președinte și un parlament cu mandate de 4 ani, cu alegeri organizare simultan astfel încât puterea legislativă și majoritatea parlamentară să aibă acceași culoare cu puterea executivă și majoritatea prezidențială. Doar astfel, putem spera la perioade coerente de 4 ani de guvernare stabilă care să se concentreze pe dezvoltarea țării, pe politici publice într-o măsură mult mai mare decât pe politică electorală. Sigur, într-un sistem multipartid există întotdeauna riscul fragmentării politice și al cabinetelor de coaliție. Însă sursele instabilității vor fi cu siguranță mai puține.

Unele voci au vorbit de posibilitatea unor mandate de 5 ani pentru președinte și Parlament. Sunt de părere că tradiția și experiența democratică a celor mai multe țări a demonstrat că 4 ani de mandat reprezintă o perioadă suficientă care asigură un echilibru optim între nevoia de timp pentru a propune și implementa politici publice utile societății și nevoia de control democratic exercitat la timp de către cetățenii cu drept de vot.

 Remus Ioan Ștefureac, este politolog, coordonator al think-tankului STRATEGIC Thinking Group (www.strategicthinking.ro) și director al companiei de cercetare a opiniei publice INSCOP Research (www.inscop.ro).

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *