Skip to content
Politică

Reforma esențială uitată de guvern. Ce lipsește din Planul Național de Redresare și Reziliență

Inquam Photos / George Calin

Reformele promise de guvern în fața Comisiei Europene, în cadrul PNRR, sunt importante, dar nu complete. Ținând cont de intervalul de timp redus și de lipsa unui angajament mai amplu, al tuturor forțelor politice, că vor duce la capăt reformele asumate indiferent de culoarea politică, PNRR-ul românesc devine doar un soi de promisiune. Guvernanții „au uitat” să menționeze însă o altă promisiune cu atât mai mult cu cât vorbim despre un guvern teoretic liberal, care ar trebui să meargă pe un stat minimal.

Reforma uitată de guvern

Una dintre problemele majore ale României ține de moștenirea unui imens aparat birocratic și bugetar din regimul comunist. În ultimii ani, acest aparat birocratico-bugetar a crescut exponențial în mărime. La sfârșitul anului 2020, România ajunsese să aibă aproximativ 1.294.000 de bugetari. În octombrie 2020 lucrau la stat 1.240.000 de oameni iar cifra aceasta a mai crescut cu peste 50.000 de bugetari la finele anului. Pentru a întreține acest imens aparat bugetar România cheltuie 12,4% din Produsul Intern Brut, asta în condițiile în care de pildă contribuția țării noastre la educație este de 4 ori mai mică, 3,2% din PIB.

Cu toate acestea restructurarea aparatului bugetar nu se găsește printre reformele promise de guvern. Situația este cu atât mai curioasă, la o primă vedere, cu cât vorbim despre un guvern care se ghidează teoretic după o doctrină liberală. Ce spune această doctrină liberală? Ei bine, spune printre altele că intervenția statului în viața economică și privată ar trebui să fie una minimală. Totodată, cheltuielile statului cu bugetari, servicii sociale etc. ar trebui să fie și ele reduse la minimum. Piața ar trebui să fie liberă, iar inițiativele individuale antreprenoriale încurajate. Știm însă de mult că partidele din România au uitat de doctrine și ideologii politice și toate, fără excepție practică mai degrabă o formă de populism.

Guvernanții nu s-au grăbit să ia în calcul și reforma aparatului bugetar pentru că aceasta este oriunde și oricând o politică periculoasă din punct de vedere electoral. Tăierea din acest imens aparat bugetar ar însemna în final voturi pierdute și electorat pentru opoziție. Nici un partid aflat la putere nu pare să își asume sarcina deloc populară dar în final necesară de a restructura acest vast aparat bugetar. Așa se face că numărul bugetarilor continuă să crească de la an la an și de la lună la lună înghițind tot mai multe resurse ale statului și tot mai multe procente din PIB-ul României. Eficiența acestui aparat bugetar pentru economia statului este cel puțin discutabilă. În realitate singurul beneficiu este cel legat de tracțiunea electorală pe care bugetarul o oferă partidului aflat la guvernare. Altfel spus, indiferent cine se află la guvernare, atâta timp cât nu se apucă să taie din numărul bugetarilor, va beneficia de majoritatea voturilor acestora. Vorbim de fapt despre un fel de troc între guvernanți și guvernați.

Așa se face că nici guvernele trecute nu s-au grăbit, tot din rațiuni electorale să taie din numărul bugetarilor. Pentru ca acest lucru să se întâmple ar fi nevoie de curaj politic, asumare și eventual consens larg. Fără aceste ingrediente, reforma aparatului bugetar nu se va realiza, iar aceasta reprezintă de fapt una dintre principalele reforme “uitate” de guvernanți atunci când au făcut promisiuni Bruxelles-ului.

1 comentariu la “Reforma esențială uitată de guvern. Ce lipsește din Planul Național de Redresare și Reziliență

  1. Dacă tot face o analiză pe bugetari, faceți-o pe structura lor, pe domenii. Vedeți unde au crescut și unde se poate digitaliza activitatea, și unde poate să fie redus numărul lor, și mai ales cu cât și în ce unitate de timp.
    In rest doar un articol banal.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *