Propunerea de reformare a pensiilor militare și ale angajaților din forțele de ordine a stârnit o dezbatere intensă în România, împărțind opiniile în două tabere clare: economiștii care cer o uniformizare a vârstei de pensionare și sindicatele care avertizează asupra uzurii fizice și psihice a personalului operativ.
Guvernul intenționează să modifice vârsta de pensionare pentru militari, polițiști și alți angajați din sistemele de apărare, ordine publică și siguranță națională, considerând că actualele norme, care permit retragerea din activitate la vârste relativ tinere, nu mai pot fi susținute în contextul demografic și economic actual.
Profesorul de economie Radu Nechita spune că, deși munca militară implică riscuri reale, pensiile nu ar trebui „pentru 20‑30 de ani de odihnă înainte de bătrânețe”, ci să asigure venit după o viață de muncă. El propune ca pensia să fie plătită integral abia după vârsta de 65 de ani și sugerează programe de reconversie profesională pentru cei care ies din armată sau poliție.
În aceeași linie, economistul Bogdan Glăvan susține că vârsta de pensionare ar trebui să fie aceeași pentru toți, adică 65 de ani, iar diferențele între profesii să fie compensate prin salarii și beneficii adecvate, nu prin excepții de vârstă. El atrage atenția că sistemele care acordă pensionări timpurii „tulbură și disimulează costul real al sistemului de pensii”.
Pe de altă parte, liderul sindicatului Europol, Cosmin Andreica, subliniază că simpla creștere a vârstei de pensionare nu va genera economii bugetare semnificative și poate fi percepută ca o discriminare. El amintește că vârsta militarilor a fost deja majorată la 65 de ani în 2023 ca parte a angajamentelor din PNRR și că militarii operativi supraviețuiesc, în medie, doar câțiva ani după pensionare, din cauza uzurii suferite în timpul serviciului.
Premierul Ilie Bolojan a explicat că actualul sistem, care permite ieșirea la pensie la vârste relativ mici, nu poate fi menținut, iar proiectul de lege va fi pus în dezbatere publică în perioada următoare. De asemenea, premierul a menționat că anumite derogări vor rămâne valabile acolo unde natura activității impune o condiție fizică deosebită, dar acestea nu vor mai fi aplicate „în masă”.
Citește mai mult AICI.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
