Skip to content
Politică

Refugiați la porțile României. Detaliu exploziv: Turcia ar putea sta în spatele intensificării crizei EXCLUSIV

newsweek.com

Avertismentul dat de președintele României în urmă cu o lună și jumătate privind deschiderea unei noi rute de migrație între Orientul Mijlociu și Europa pe teritoriul țării noastre începe să capete o formă tot mai consistentă, numărul tentativelor de intrare ilegală în România a unor cetățeni din Irak și Siria fiind în creștere față de anii anteriori.

„Ne confruntăm cu un fenomen migraționist care s-a intensificat din 2015. Este o situație cu care ne vom confrunta zilnic. Trebuie să ne pregătim să facem față acestei presiuni. Fenomenul migraționist se va accentua în următorii ani, după cum arată informațiile primite de la serviciile de informații ale partenerilor occidentali.”, a anuțat președintele Iohannis, după ședința CSAT din 04 iulie.

Riscurile intensificării fenomenului migraționist și transformarea României într-o poartă de intrare a refugiaților pe teritoriul european ne pot aduce într-o situație comparabilă cu cele întâlnite în prezent în țările din flancul sudic al Europei, asaltate de imigranții veniți prin Marea Egee sau peste apele Mediteranei, reamarcă, într-o declarație acordată PSNews.ro, fostul director al SRI, Costin Georgescu.

În plus, situația tensiunilor geopolitice din bazinul Mării Negre este în măsură să limiteze destul de mult cooperarea dintre Frontex, agenția europeană responsabilă de securizarea frontierelor externe, și NATO, modelul patrulelor mixte aplicat în Marea Egee și Mediterană putând genera incidente de securitate între navele NATO și Flota Mării Negre a Rusiei, a cărei prezență în regiune s-a făcut simțită tot mai des în ultimul an și jumătate.

Riscurile intensificării traficului de migranți pe teritoriul României sunt cele la care se expune toată Europa în acest moment.  Sunt aceleași riscuri la care sunt expuse țări precum Italia, Grecia, Spania, Portugalia”, prognozează fostul șef al SRI.

Un drum mai greu

O invazie a refugiaților pe rutele maritime din Marea Neagră este îngreunată de capriciile meteo din această zonă, dar și de fereastra redusă de timp în care ambarcațiunile traficanților care se ocupă de acest tip de transporturi pot riscă să se aventureze pe ruta Turcia-litoralul românesc.

Astfel, dacă ruta terestră balcanică putea fi accesată începând cu mijlocul lui martie până spre sfârșitul lunii noiembrie, intervalul de timp în care migranții se pot aventura înytr-o traversare a Mării Negre se reduce cu aproximativ 3 luni, din cauza furtunilor puternice de pe mare.

În plus, un traseu terestru se poate dovedi mult mai accesibil grupurilor mari de pribegi, în vreme ce traversarea Mării Negre se face, de obicei cu vase de dimensiuni mici, recordul de refugiați atins până în prezent de echipajele Gărzii de Coastă fiind de 69 de persoane, adulți și copii, descoperiți, pe 13 august, la bordul unei nave sub pavilion turcesc în apropierea portului Mangalia.

Suntem în rândul țărilor civilizate, facem parte din UE, trebuie să ne așteptăm la aceste acțiuni și să găsim un mod de a le contracara. Ce-i drept, le va fi mult mai greu să traverseze Marea Neagră, față de ruta balcanică pe care  foloseau până acum, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să fim pregătiți și să luăm toate măsurile care se impun. Din păcate aceste măsuri costă.

Evident că ei vor să ajungă spre centrul Europei. De altfel, și din rândul imigranților pe care îi avem acum în țară vedem cazuri care înceară să treacă fraudulos granița spre Vest, în Ungaria. Chestiunea unui zid, ridicat de guvernul de la Budapesta, la granița cu România a mai fost discutată. La domnul Viktor Orban ne putem aștepta la orice, dar nu domnul Orban hotărăște ce se întâmplă în Europa.

Protecția spre Marea Neagră a României a crescut și crește în ultimii ani, nu numai datorită crizei migranților, ci datorită faptului că în Marea Neagră s-a schimbat echilibrul forțelor de când Ucraina a pierdut peninsula Crimeea în favoarea Rusiei”, specifică fostul director SRI.

Ankara, joc duplicitar?

Chestiunea denunțării acordului pe tema migranților semnat între Turcia și UE de către Ankara e o posibilitate care trebuie luată în considerare, crede fostul director SRI. Georgescu are și o recomandare pentru Turcia, în condițiile în care izolarea țării de către lumea ioccidentală nu va asigura un mediu politic stabil, ba din contră. „Sper ca, totuși, Turcia să înțeleagă că singură nu va putea rezista prea mult timp și că trebuie să facă parte din zona țărilor civilizate, așa cum pornise Ataturk acum mai bine de 100 de ani”, consideră Costin Georgescu.

Turcia ajuns să găzduiască, în prezent, un număr de peste 3 milioane de refugiați proveniți din Siria și Irak, conform datelor satistice prezenytate de Ankara la jumătatea lunii iunie. Din nefericire însă, acordul semnat cu UE pe tema prevenirii migrației este tot mai des pus sub semnușl îndoielii ca urmare a tensiunilor diplomatice înregistrate între regimul Erdogan și țările vest-europene pe tema încălcării flagrante a drepturilor omului.

De asemenea, parteneriatul dintre Ankara și Washington are de suferit ca urmare a deciziei administrației americane de a înarma foțele militare kurde din Siria, lucru care naște temeri în rândul administrației de la Ankara în ceea ce privește accentuarea tendințelor separatiste în rândul populației kurde de pe teritoriul Turciei.

În acest context, președintele Recep Erdogan, dar și și alți oficiali de la Ankara au folosit cartea migranților ca pe o sperietoare pe care au folosit-o de mai multe ori în fața partenerilor europeni.

Din Turcia, navele încărcate cu refugiați pot pleca atât din porturile Zonguldak, Sinop, Samsun, Trabzon sau din orice alt loc ferit aflat pe litoralul Mării Negre, unde activitatea patrulelor gărzii de coastă nu este una intensă, iar circulația vaselor pescărești este un eveniment care nu iese în evidență prea mult.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *