Skip to content
Politică

Relația dintre PNL și USR este ruptă și nu mai poate fi sudată, spune Stănescu: „Intrăm în scenariul anticipatelor!”

Inquam Photos / Bogdan Buda

„Negocierea lui Dacian Cioloș cu PNL este doar o inutilă bârfă la o cafeluță și-o apă plată, într-un moment dramatic pentru România”, susține Paul Stănescu, secretarul general al PSD.

Paul Stănescu susține că premierul desemnat nu va primi voturi de învestitură din partea niciunui partid parlamentar: „Ar fi o bătaie de joc la adresa democrației ca o formațiune de importanța politică a USR-ului să conducă un guvern de coaliție. N-ar mai avea niciun sens alegerile parlamentare, dacă guvernele ar fi conduse de orice partid care intră în Parlament. Nu aveam nevoie de o astfel de pierdere de timp. Relația dintre PNL și USR este ruptă și nu mai poate fi sudată, chiar dacă este posibil ca de fațadă să se împace. Vorbele grele adresate de către PNL USR-ului și invers au consecințe. Instabilitatea politică va continua”.

PSD a spus că soluția cea mai la îndemână pentru deblocarea situației este un pact politic pentru organizarea de alegeri anticipate.

Pentru că este limpede că Cioloș a pornit pe un drum înfundat, cu misiunea clar asumată de pion de sacrificiu. Doar că, pe lângă sacrificarea lui de către Iohannis, cad victime și românii. Ei așteaptă astăzi, în criză, soluții de la guvernul care a promis că face bine România, dar a făcut-o praf. Românii nu mai au timp ca liberalii și useriștii să se măsoare în orgolii. Dacă la cafeluța de astăzi PNL îl refuză pe Cioloș pentru o majoritate, apar premise și mai clare pentru organizarea de alegeri anticipate. Este soluția de avarie pe care o susține și USR-ul”, arată acesta într-un comunicat de presă remis vineri.

Cum se poate ajunge la alegeri anticipate

Pentru declanşarea alegerilor anticipate, este nevoie de o majoritate în Parlament care să fie de acord cu acest lucru. Parlamentul trebuie să respingă două propuneri de premier în mai puțin de 60 de zile. Odată dizolvat Parlamentul, alegeri anticipate trebuie organizate în maximum 3 luni de la data dizolvării Legislativului. Parlamentul poate fi dizolvat numai în cazul în care este imposibilă constituirea unui nou Guvern, constatată prin respingerea două cereri de investitură succesive. Pentru a se ajunge la alegerile anticipate, trebuie respinse, în Parlament, două propuneri de premier din partea preşedintelui. Acest lucru se poate declanşa prin moţiune de cenzură la adresa Guvernului, în Parlament sau prin demisia Guvernului.

Dizolvarea Parlamentului, ultima etapă a alegerilor anticipate, implică parcurgerea următoarele etape principale:

Încetează mandatul Guvernului în funcţie. Acest lucru se poate produce, potrivit Constituţiei, fie ca urmare a expirării mandatului, în momentul validării alegerilor parlamentare generale, fie ca urmare a demisiei prim-ministrului, a pierderii de către acesta drepturilor electorale, a survenirii stării sale de incompatibilitate sau a decesului. De asemenea, mandatul Guvernului poate înceta în cazul adoptării de către Parlament a unei moțiuni de cenzură.

Este numit de către președinte, după consultarea partidelor parlamentare, un nou candidat la funcția de prim-ministru.

Parlamentul respinge propunerea de premier.

Se repetă procedura, de la numirea unui candidat la postul de prim-ministru, de către preşedinte.

O nouă învestitură a noului premier propus pică în Parlament.

În acest moment, se aplică Articolul 89 din Constituție: „(1) După consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, Președintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. (2) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată. (3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Președintelui României și nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență”.

ATENŢIE: Potrivit CONSTITUŢIEI, Parlamentul nu poate fi dizolvat decât o singură dată în cursul unui an şi nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență.

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *