Remus Pricopie: Anularea și repetarea alegerilor nu are cum să fie un element de mândrie, dar nici de rușine

Pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a României (CCR) a luat o decizie fără precendent, una dintre cele mai importante de la înființarea sa în 1992: anularea procesului electoral din noiembrie-decembrie pentru alegerea președintelui României și dispunerea reluării acestuia.

Această hotărâre a stârnit reacții diverse. Unii au salutat decizia ca un exemplu de respectare a principiilor fundamentale ale statului de drept, prin aplicarea strictă a prevederilor Constituției, indiferent de contextul politic. Alții, în schimb, au interpretat-o ca un semnal al „decesului democrației” în România, aliniindu-se – voit sau nu – discursului propagandistic al Kremlinului. Spre surprinderea acestora din urmă, decizia CCR a fost susținută de partenerii euro-atlantici, care au confirmat existența unui atac hibrid al Rusiei asupra României și au evidențiat nereguli grave în procesul electoral. Acestea includeau existența unor rețele financiare obscure cu legături internaționale – Bulgaria, Praga, Londra, Bruxelles, Africa de Sud –, toate având o sursă comună la Moscova. În plus, Comisia Europeană a semnalat încălcări grave ale regulilor electorale de către platforma TikTok, aflate în prezent sub investigație, iar explicațiile oferite de reprezentanții companiei au fost considerate neconvingătoare.

Decizia CCR de anulare a alegerilor și reluare a acestora, într-un termen rezonabil și în conformitate cu legislația, a intensificat retorica radicală a unor actori politici care se prezintă drept „suveraniști” sau „patrioți”. Acești actori, redenumiți recent „georgiști”, au lansat numeroase acuzații în mass-media și pe rețelele de socializare ale unor personalități internaționale, precum Donald Trump Junior și Elon Musk, susținând că votul românilor a fost „ignorat” și că democrația a fost încălcată.

Cu toate acestea, democrația presupune, înainte de toate, respectarea fiecărui vot exprimat în condiții de legalitate. Această legalitate nu este întotdeauna garantată, iar istoria proceselor electorale ne arată că măsurile de reintrare în legalitate sunt necesare și legitime atunci când apar nereguli. Analizând aceste situații, observăm că România a acționat corect, respectând atât litera, cât și spiritul Constituției în materie electorală.

„Orice lege electorală, din orice țară democratică, are prevederi clare, atât în ceea ce privește principiile care guvernează procesul electoral, dar și în legătură cu tehnicalitățile electorale. Una dintre aceste cerințe legale vizează transparența resurselor financiare, în timp ce alta se referă la modul în care se poate derula o campanie electorală / de comunicare politică. Pentru fiecare dintre aceste capitole există drepturi, așa cum există și obligații. În cazul încălcării unuia dintre drepturile candidaților sau în cazul nerespectării obligațiilor legale, procesul este considerat „viciat”. Gradul de viciere poate fi considerat „nerelevant”, în raport cu procesul electoral de ansamblu, sau poate fi considerat „semnificativ”, adică în măsură să afecteze principiile de bază ale unor alegeri democratice și, implicit, rezultatul final, ca expresie a „voiței poporului”.

În practică, nu există proces electoral derulat perfect. Întotdeauna sunt identificate „iregularități”, care pot fi simple scăpări sau acțiuni premeditate de încălcare a regulilor jocului, în vederea obținerii unor beneficii electorale, pentru sine sau pentru un candidat favorit. Aceste „iregularități”, în cazul în care fac obiectul unei notificări / reclamații / contestații, sunt supuse analizei unor instanțe, care pot fi diferite (birou electoral, justiție, curte constituțională), în funcție de sistemul politic și electoral al fiecărei țări. Aplicarea unor măsuri de corecție (anulări, excluderi din competiție, amenzi, condamnări penale etc.), deși nedorite, fac totuși parte din tabloul oricărui proces electoral. Neaplicarea „măsurilor de corecție”, care, în unele cazuri, pot include decizii considerate „radicale”, ca de exemplu reluarea alegerilor, ar însemna încălcarea sau ignorarea legii” este de părere profesorul Remus Pricopie, care și semnează o analiză de excepție pe marginea acestui subiect în Revista Cultura.

Citește mai mult AICI