Skip to content
Societate

Remus Ștefureac: Un ”Plan Marshall” european nu poate ocoli problema Europei cu mai multe viteze

psnews.ro

Remus Ștefureac, politolog, director Inscop Research și coordonator al proiectului Strategic Thinking Group, consideră că „cea mai gravă criză a generației noastre va activa și o serie întreagă de oportunități.

„După această criză putem găsi căi de reconciliere între viziunile federaliste care cer un rol mult mai puternic al UE și partizanii statelor naționale care riscă să fie ”cumpărate” la bucată de aceiași actori expansioniști care nu împărtășesc valorile esențiale ale civilizației și identității noastre. Fiecare mască de protecție, fiecare ventilator ATI, fiecare produs de strictă necesitate care ajunge la oameni prin mijlocirea Uniunii Europene vor însemna tot atâtea voturi în alb acordate de cetățenii Statelor Membre, proiectului european întărit. Cetățeanul european va trimite în irelevanță forțele extremiste și va sprijini proiectul european întărit dacă UE, în acord cu Statele Membre, vor avea viziunea, voința politică și capacitatea administrativă de a implementa un veritabil ”Plan Marshall” european, construit cu banii Europei, pentru prosperitatea Europei în integralitatea ei, fără zone privilegiate (relocarea capacităților de producție pe teritoriul Uniunii, o Europă cu o singură viteză, dezvoltarea infrastructurii, stimularea educației și inovației, totul într-o strategie care depășește reflexul centru-periferie generator de atâtea frustrări și conflicte)”, spune Remus Ioan Ștefureac, într-un articol publicat de g4media.

Cunoscutul politolog susține că în acest moment, în România se impune o reformă profundă a politicului, laolaltă cu acțiuni masive de transformare economică, în care ponderea elementului local să fie întărită și de un sprijin politic masiv acordat proceselor de transformare și întărire a Uniunii Europene.

„ În ceea ce ne privește, pandemia de coronavirus ne-a prins într-o situație de relativ echilibru. Suntem un stat membru al Uniunii Europene și, prin urmare, avem acces la întreaga infrastructură de organizare, finanțare și sprijin a unei structuri supranaționale care, deși inițial s-a mișcat mai greu, a început să acționeze. Cu toate acestea, nici construcția europeană și nici statele naționale nu se pot lăuda cu performanțe excepționale în gestionarea acestei crize. Este o realitate pe care trebuie să o recunoaștem cu realism. Este singura atitudine validă pentru a putea aborda cu pragmatism problema reconstrucției europene și naționale de după această criză”, spune Ștefureac.

„Cetățeanul european deplin se va naște rapid dacă la finalul acestei crize sanitare va fi evident efortul Uniunii Europene de a fi contribuit direct și concret la combaterea epidemiei. Fiecare mască de protecție, fiecare ventilator ATI, fiecare produs de strictă necesitate care ajunge la oameni prin mijlocirea Uniunii Europene vor însemna tot atâtea voturi în alb acordate de cetățenii Statelor Membre, proiectului european întărit.

În România, cel puțin, așteptările sunt foarte ridicate, așa cum o relevă ultimul sondaj de opinie realizat de INSCOP Research care arată că peste 80% dintre români cred că statutul de membru al UE ne poate ajuta în combaterea epidemiei. La fel de importante vor fi măsurile pentru depășirea crizei economice. Uniunea a anunțat deja alocarea unor sume importante dintre care o parte semnificativă, peste un miliard de euro, va ajunge în România pentru sprijinirea sistemului sanitar și a întreprinderilor mici și mijlocii afectate. Dar evident, nu este suficient. Când vorbim despre măsuri strategice pentru depășirea crizei economice, trebuie să gîndim la scară mare un proiect masiv de reașezare a modelelor de producție, consum și inovație. Același cetățean european deplin va trimite în irelevanță forțele extremiste ce bântuie continentul și va sprijini proiectul european întărit ce se va naște dacă Uniunea Europeană, în acord cu Statele Membre, vor avea viziunea, voința politică și capacitatea administrativă de a implementa un veritabil ”Plan Marshall” european construit cu banii Europei, pentru prosperitatea Europei” consideră politologul și sociologul Remus Ștefureac.

În continuarea articolului său, Remus Ștefureac punctează cele mai importante pârghii de reconciliere între viziunile federaliste și cele naționale care se confruntă continentul european.

„Dacă dorește să fie relevantă în acest secol, Europa în ansamblu și statele europene în particular vor trebui să stimuleze relocarea capacităților de producție pe teritoriul Uniunii. Este un proiect care poate dura un deceniu, dar trebuie început în forță și imediat. SUA au inițiat și vor amplifica acest fenomen, iar UE nu poate susține orbește un model eșuat al globalizării, ci trebuie să fie în avangarda transformării acesteia, într-o formulă mai echilibrată care să evite monopolizarea producției într-un unic areal geografic. Iar relocarea capacităților de producție trebuie să se facă echilibrat pentru ca toate Statele Membre să fie beneficiare ale procesului de reindustrializare. În acest fel, Uniunea va transmite, pe de o parte, un mesaj politic puternic – fiecare membru contează și economia fiecări țări este ajutată, iar pe de altă parte, va asigura o dezvoltare structurată, echilibrată a continentului, valorificând în integralitate imensul său potențial demografic de peste 500 de milioane de oameni. Un ”Plan Marshall” european nu poate ocoli problema Europei cu mai multe viteze. Un astfel de concept care diferențiază, fie va alimenta întotdeauna frustrări naționale, fie va hrăni tendințe secesioniste. Europa nu poate funcționa ca un bloc decât într-o singură viteză a cărei intensitate se modifică simultan. Spațiul Schenghen care exclude pe nedrept unele state estice, doar pentru că altele occidentale inventează pretexte din interese economice egoiste sau pentru a da satisfacție reflexelor extremiste locale, trebuie să includă toate, dar toate Statele Membre. Pentru ca acest lucru să fie realizabil, unele state occidentale vor trebui să abandoneze reflexe inutile de superioritate, iar altele vor trebui să privească mai în adâncime asupra propriilor neajunsuri provocate adesea de sisteme publice neperformante, lipsite de integritate, alimentate de clase politice infectate de incompetență sistemică.

De asemenea, un ”Plan Marshall” european trebuie să vizeze consolidarea infrastructurii europene de orice tip, fie ea de transport, sanitară, energetică, ecologică sau de comunicații moderne. Autostrăzile care lipsesc în multe state din estul Europei trebuie construite în următorul deceniu. Sigur, adesea regăsim culpa eșecului la nivelul administrațiilor naționale incompetente, dar nici nu putem să trecem nătângi cu vederea gândacii închipuiți în mod ciudat de anonimi funcționari europeni, invocați brusc drept pretext pentru blocarea unui mare coridoar de transport european care unește Portul Constanța de Europa Occidentală (Autostrada Pitești – Sibiu).

În fine, un ”Plan Marshall” european pentru secolul XXI nu poate ignora imensul potențial intelectual și creativ al continentului. Europa încă are cea mai educată populație, acest tip de capital intelectual fiind decisiv pentru inovația și producția tehnologică a statelor UE care trebuie de asemenea protejată și stimulată atât prin relocarea producției industriale de înaltă tehnologie pe continent, cât și prin distribuirea facilităților pe întreg teritoriul Uniunii, în toate Statele Membre. Prin urmare, educația trebuie să devină cu adevărat un domeniu strategic de preocupare la nivelul Uniunii, inclusiv prin impunerea prin tratate, prin curricule corelate mai clar pentru a răspunde nevoilor concrete ale economiei acestui secol, a unor cote bugetare minime obligatorii de finanțare a învățământului din Statele Membre.”

Referitor la România, Ștefureac spune că reforma politicului trebuie să cuprindă o primenire profundă a clasei politice”.

„ În acest moment, avem un președinte ales cu un mandat popular puternic. Prin urmare, președintele are legitimitatea de a apăsa pedala acestor transformări care trebuie să includă o serie de reforme structurale precum reforma administrației și modificarea Constituției pentru clarificarea tipului de regim politic și nu numai. Începând din 2024, când alegerile prezidențiale și parlamentare vor fi organizate în același an, România trebuie să revină la mandate cu aceeași durată de timp pentru Președinte și Parlament. Nu putem reconstrui în România sub amenințarea permanentă a crizelor politice provocate de un președinte de o culoare și o majoritate parlamentară de altă culoare politică pentru că încă nu avem nici maturitatea și nici capacitatea instituțională consolidată pentru a gestiona afacerile publice în perioade de coabitare, așa cum se întâmplă în SUA, de exemplu.”

Acesta mai spune că „problemele de moment determinate de revenirea în țară a unui mare număr de români care munceau în diverse state europene ar putea fi trasformate într-o mare oportunitate dacă vom avea inteligența de a relansa economia, puternic afectată, înainte de epidemie, de lipsa forței de muncă, și a-i reintegra pe piața muncii din România.”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *