Skip to content
Politică

Retrocedările ar putea ajunge pe masa CSAT

Președintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP), George Băeșu, a declarat că se constată multe soluții greșite ale instanțelor, motiv pentru care problema retrocedărilor trebuie să ajungă pe ordinea de zi a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), pentru a verifica modul în care, la nivel de instanțe, s-au înțeles legile proprietății.

„Sper că nu pun în dificultate vreo anchetă în curs. ANRP a sesizat până acum Parchetul sau Parchete și a cerut instanțelor de judecată anularea unor titluri de proprietate emise pe suprafețe de mii de hectare de pădure. Cel puțin din anul 2012, hai să spunem 2013, (…) noi am devenit un factor activ în a recupera pentru statul român ceea ce am constatat că s-a dat greșit. Din nefericire, suntem în situația în care constatăm atât greșeli făcute în administrație, dar vedem și soluții greșite ale instanțelor, vădit greșite. Noi nu comentăm deciziile…”, a declarat, într-o conferință de presă, George Băeșu, citat de Agerpres.

Potrivit acestuia, problema retrocedărilor trebuie să ajungă pe ordinea de zi a CSAT.

„Sper din tot sufletul ca la un moment dat problema retrocedărilor să ajungă pe ordinea de zi a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, pentru că este vorba despre ființa neamului românesc, de teritoriul acestei țări, și e o problemă de siguranță națională să vedem care este soluția legislativo-judiciară de a verifica și modul în care, la nivel de instanțe, s-au înțeles aceste legi ale proprietății”, a spus Băeșu.

Președintele ANRP a subliniat că a lipsit un atribut ce trebuia să fie esențial în funcționarea acestei instituții, respectiv verificarea, aspect remediat legislativ în 2013, în urma verificărilor apărând „constatări absolut tulburătoare”.

„Pe legile fondurilor, șefii noștri erau comisiile județene de fond funciar, iar pe Legea 10, șefii noștri erau toți primarii din țară. Orice primar care trimitea o dispoziție să despăgubim pe cineva era executorie pentru noi. Noi nu puteam să verificăm decât dacă nu cumva respectivul teren poate fi retrocedat în natură. Atât. Lucrurile s-au schimbat, de anul trecut ne-au dat dreptul, prin lege, să verificăm. Și avem câteva constatări absolut tulburătoare. Sunt foarte multe dosare în care primarii au dat teren în fizic și pentru care nu au putut da în fizic le-au trimis la ANRP la despăgubiri. Noi nu găsim motivul pentru care ar trebui să dăm despăgubiri acelor persoane. Atunci se naște întrebarea: dacă noi nu vedem temeiul legal al despăgubirilor, care a fost temeiul legal al retrocedării fizice? Dar noi nu ne propunem să facem o altă reformă agrară în România. (…) Părerea mea este că Nana (localitatea — n.r.) este în fiecare județ din România. Mai mică, mai mare”, a declarat Băeșu.

George Băeșu a participat joi, la Prefectura Bihor, la o ședință a Comisiei de fond funciar și a răspuns la o serie de întrebări ale beneficiarilor legilor speciale de restituire a proprietăților.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *