Skip to content
Politică

Retrospectiva 2015. Pieleanu, despre rolul SRI şi DNA în politică: Într-un stat normal… EXCLUSIV

Retrospectiva anului 2015. Sociologul Marius Pieleanu, despre rolul SRI şi al DNA în politica românească: „Într-un stat normal”

Într-o declaraţie acordată, săptămâna trecută, pentru PSnews.ro, profesorul universitar a subliniat că, în acest an care stă să se sfârşească, politica a fost dominată de personalitatea preşedintelui Klaus Iohannis, simultan cu slăbirea partidelor.

„Este un an dominat de personalitatea preşedintelui – în mod evident. Preşedintele României este singurul om politic care contează, tocmai pentru că a fost ales printr-un vot – numeric vorbind – foarte ridicat. Şi asta determină o reaşezare şi o repoziţionare a tuturor partidelor politice în raport cu instituţia prezidenţială. Pentru că, dacă până acum un an de zile, din cauza pierderii în simpatie publică a fostului preşedinte, partidele aveau mult mai multă forţă, în opinia mea, acum, în anul ăsta nou prezidenţial, partidele politice au fost foarte slăbite, tocmai datorită (sau din cauza – depinde cum vrei s-o iei) personalităţii noului preşedinte ales. Acum: că partidele ar trebui să redevină factorii hotărâtori în decizia politică din România, asta – sigur – este de salutat, pentru că, totuşi, într-o democraţie, partidele conduc ţara, şi nu preşedintele. Într-o democraţie ca a noastră, cu regim parlamentar. Dar acum depinde foarte mult şi de liderii care populează cele două partide politice”, ne-a explicat Pieleanu.

Astfel, PSD se confruntă cu „frământări interne”, iar PNL cu „non-convergenţa” fostelor partide care s-au unit în 2014, a arătat sociologul.

„Deocamdată, PSD-ul, din motive de frământări interne, încă se mai caută, dar eu cred că, într-o perioadă relativ scurtă de timp de-acum încolo, se va ţi regăsi. Iar dincolo, la PNL, din motive de încă non-convergenţă a celor două grupări mari (fostul PNL şi fostul PDL), productivitatea politică a celor doi co-preşedinţi încă lasă de dorit. Dar lucrurile la PNL sunt mult mai simple, pentru că voinţa prezidenţială impune drumul de urmat. La PSD, rămâne această frământare internă, care, spre binele partidului (dar şi al ţării, în ultimă instanţă), ar fi de dorit să se termine”, a punctat analistul politic.

În acelaşi context, Marius Pieleanu a scos în evidenţă influenţa tragediei din clubul Colectiv asupra scenei politice româneşti.

„Evident că anul 2015 a fost şi unul în care nenorocirea de la Colectiv a contat foarte mult în resetarea atitudinii faţă de politică şi, mai ales, 2015, prin necazul, de la Colectiv, a provocat şi această discuţie reală în spaţiul public a necesităţii apariţiei unor noi partide, mai puţin ideologizate, dar mai mult centrate pe nevoile oamenilor. De fapt, vocea străzii solicită imperativ apariţia unor partide care să reprezinte într-adevăr vocile cetăţenilor şi nu neapărat opţiunile politice tradiţionale, cum e cazul acum prin PSD şi prin PNL. Probabil că următoarele alegeri parlamentare ne vor confrunta şi cu apariţia unor partide noi, izvorâte – în mod evident – din voinţa străzii, şi care ar putea să conteze mai ales în formarea unei noi coaliţii de guvernare, a unei noi majorităţi parlamentare începând cu noiembrie anul viitor”, a comentat Pieleanu.

 

Concret, directorul institutului Avangarde a vorbit despre un electorat conturat deja încă din noiembrie 2014, de la al doilea tur al alegerilor prezidenţiale.

„Studiile şi sondajele actuale spun că avem o zonă de 20% (poate chiar mai mult) de populaţie care nu votează actualele partide politice şi care îşi doreşte apariţia unor partide – aşa cum spuneam – izvorâte din nevoia străzii de a face altfel politică. Cele 20 de procente sunt preponderent reprezentate de cei care au venit la votul din 16 noiembrie 2014, un profil foarte interesant de electorat: acela aflat în zona corporate, cu studii medii sau superioare, cu acces la resurse şi derivat din populaţia urbană. Aceste categorii de populaţie nu se regăsesc în actualele doctrine politice şi, mai ales, în actualele abordări ale partidelor politice mari. Asta ar fi noutatea fundamentală a anului 2015: imperativa nevoie de apariţie a unor partide noi, pentru că ei nu se simt reprezentaţi”, a afirmat Pieleanu.

În privinţa anului 2016, sociologul şi-a exprimat speranţa că partidele îşi vor reveni şi vor prelua din nou rolul central în viaţa politică, rol despre care Marius Pieleanu a dat de înţeles că, până acum, a fost deţinut de către DNA şi SRI.

„Partidele politice să facă, totuşi, strategia de scurtă, medie şi lungă durată a acestei ţări. Mai puţin instituţiile de forţă ale statului să fie implicate, deşi atât DNA, cât şi SRI au avut un caracter benefic pentru partidele politice, chiar dacă putem discuta (poate uneori) despre implicarea lor la limita democraţiei în viaţa politică. Dar, deocamdată, rolul lor de asanator moral al clasei politice este incontestabil. Cu alte cuvinte, atât DNA, cât şi SRI au avut un rol pozitiv în curăţirea clasei politice actuale. Dar, într-un stat normal, partidele ar trebui să-şi găsească filtrele interne de rezolvare a problemelor, de înlăturare a acelor persoane care n-au legătură cu politica. Partidele, iar nu instituţiile de forţă ale statului. Numai că la noi, din păcate, iată că a fost nevoie de acest lucru şi repet: până una-alta, au avut un rol pozitiv, dar eu sper să nu fie decât cu caracter conjunctural, iar nu permanent”, ne-a mai spus fondatorul Avangarde.

Nu în ultimul rând, Marius Pieleanu a spus că Sărbătorile de iarnă şi le va petrece „prin zonă, pe-aici, pe-acasă, cu familia”.

„Nu plec niciunde, că mai am lucruri de făcut”, a încheiat Pieleanu.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *