Otrăvirea unui fost agent dublu rus în Regatul Unit, summitul istoric între Donald Trump şi Kim Jong Un, recorduri de temperatură au marcat, între alte evenimente, anul 2018, relatează AFP, care le prezintă, succint, pe cele mai importante.

CAZUL SKRIPAL

La 4 martie, fostul dublu agent rus Serghei Skripal şi fiica sa Iulia sunt găsiţi inconştienţi la Salisbury, în sudul Angliei, otrăviţi cu un agent neurotoxic extrem de puternic, noviciok. Ei sunt spitalizaţi în stare critică timp de mai multe săptămâni.

Londra acuză serviciile militare ruse de informaţii GRU şi emite un mandat european de arestare pe numele a doi ruşi, suspectaţi de comiterea atacului. Rusia dezminte orice implicare.

Scandalul provoacă o gravă criză diplomatică între Moscova şi Occident şi conduce la un val de expluzări reciproce de diplomaţi şi la impunerea unor noi sancţiuni Rusiei.

În iunie, alte două persoane sunt contaminate cu noviciok şi spitalizate la Salisbury. Una dintre ele moare.

VICTORIA LUI AL-ASSAD ÎNTR-O SIRIE FRAGMENTATĂ

La 14 aprilie, armata anunţă că a recucerit teritorii rebele în Ghuta de Est, la intrarea în Damasc, după două luni de potop de foc – soldat cu 1.700 de morţi – şi acorduri de evacuare impuse insurgenţilor.

Anunţul este făcut la o zi după atacuri aeriene ale Statelor Unite, Franţei şi Regatului Unit, ca represalii faţă de un atac chimic la Duma, de care Occidentul acuză puterea, care neagă.

De atunci, regimul lui Bashar al-Assad, susţinut puternic de Rusia, a înlănţuit victorie militară după victorie militară contra rebelilor şi jihadiştilor, iar în prezent deţine controlul a peste două treimi din teritoriu. Însă Siria, devastată din 2011 de un război complex, soldat cu peste 360.000 de morţi şi milioane de deplasaţi şi refugiaţi, se află în ruine şi rămâne o ţară fragmentată.

La 19 decembrie, preşedintele Donald Trump ordonă retragerea celor aproximativ 2.000 de militari americani staţionaţi în nord-estul Siriei, unde luptă împotriva jihadiştilor din cadrul grupării Statul Islamic (SI), alături de o coaliţie arabo-kurdă. Anunţul, care intervine în timp ce Ankara se pregăteşte să lanseze o ofensivă vizând forţe kurde, antrenează demisia secretarului american al Apărării Jim Mattis.

TRUMP SE RETRAGE DIN ACORDUL CU IRANUL

La 8 mai, Donald Trump anunţă atât retragerea Statelor Unite din acordul nuclear semnat în 2015 la Viena între Iran şi marile puteri, cu obiectivul de a împiedica Teheranul să se doteze cu arma atomică, cât şi reimpunearea unor sancţiuni acestei ţări şi întrerinderilor care au legături cu ea.

Preşedintele american reproşează acordului că este prea slab în partea nucleară şi că nu înglobează rachetele balistice ale Teheranului şi nici intervenţiile sale directe sau indirecte în mai multe conflicte în regiune, precum războaiele din Siria şi Yemen, potrivit news.ro

La 5 noiembrie, după o primă serie de sancţiuni economice în august, Washingtonul reimpune măsuri punitive sectarelor iraniene petrolier şi financiar, vitale ţării.

AMBASADA AMERICANĂ, LA IERUSALIME

La 14 mai, inuagurarea Ambasadei Statelor Unite la Ierusalim – care reprezintă recunoaşterea de către Washington a oraşului drept capitală a Israelului – se traduce într-o baie de sânge în Fâşia Gaza, unde peste 60 de palestinieni sunt omorâţi prin împuşcare de către militari israelieni.

Tensiunile sunt exacerbate de la începutul, la 30 martie, a ”marelui marş al reîntoarecerii”, manifestaţii ale locuitorilor Fâşiei Gaza de-a lingul barierei de securitate israeliene.

POPULIŞTII LA PUTERE ÎN ITALIA

La 1 iunie, noul şef al Guvernului italian Giuseppe Conte depune jurământul, dar şi cei doi vicepremieri ai săi, Luigi Di Maio, liderul Mişcării Cinci Stele (M5S, antisistem, populişti), şi Matteo Salvini, liderul Ligii (extrema dreaptă), ministru de Interne.

Salvini închide porturile italiene navelor umanitare care salvează migranţi la Marea Mediterană.

În aprilie, premierul ungar Viktor Orban – un simbol al dreptelor populiste europene -, care a făcut din respingerea migraţiei axa campaniei sale electorale, iese întărit din victoria zdrobitoare a partisului său în alegerile legislative.

SUMMIT TRUMP-KIM

La 12 iunie, Donald Trump şi Kim Jong Un se întâlnesc într-un summit, în Singapore, şi semnează un document în care liderul nord-coreean se angajează la o ”denuclearizare completă a peninsulei coreene”.

Încă din februarie, cele două Corei au deschis calea unei ”încălziri” diplomatice, permiţând trimiterea în Sud a unei delegaţii a Nordului, la Jocurile Olimpice (JO) de Iarnă din 2018. Iar în aprilie Phenianul a anunţat încetarea testelor nucleare şi de rachete intercontinentale.

Însă negocierile cu privire la programul nuclear nord-coreean bat, de atunci, pasul pe loc.

HODEIDA, PRINCIPALUL FRONT ÎN YEMEN

La 13 iunie, forţele proguvernamentale, susţinute de Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite (EAU), lansează asaltul asupra rebelilor huthi la Hodeida, principalul punct de intrare a ajutoarelor umanitare în Yemen.

Conflictul armat care opune din 2014 Guvernul, susţinut de Riad, rebelilor, susţinuţi de Teheran, s-a soldat cu cel puţin 10.000 de morţi şi ameninţă până la 20 de milioane de oameni cu foametea.

La 18 decembrie, un armistiţiu intră în vigoare, potrivit unui acord încheiat în Suedia, iar apoi aprobat printr-o rezoluţie a Consiliului de Securitate al ONU, care prevede trimiterea unor observatori civili să supervizeze evacuarea combatanţilor de la Hodeida şi să securizeze funcţionarea portului în oraş.

DESTINDERE ÎN CORNUL AFRICII

La 9 iulie, Eritreea şi Etiopia semnează o ”declaraţie comună de pace şi prietenie”, după 20 de ani de stare de război.

Această apropiere, sub patronajul Arabiei Saudite, permite redeschiderea ambasadelor la Asmara şi Addis Abeba şi conduce la o calmare a relaţiilor între Eritreea şi Djibouti.

La 30 iulie, Somalia şi Eritreea, acuzate mult timp de susţinerea islamiştilor shebab somalezi, restabilesc relaţii diplomatice. În noiembrie, ONU ridică sancţiunile impuse Eritreei din 2009.

”BĂIEŢII DIN GROTĂ”

La 10 iulie, ultimii 13 membri ai unei echipe de fotbal de juniori, blocaţi timp de 17 zile într-o grotă inundată în Thailanda, sunt evacuaţi într-o operaţiune de salvare internaţională, extrem de complicată şi care-l costă viaţa pe un salvator thailandez, sub obiectivele de luat imagini ale presei din întreaga lume.

RECORDURI DE CĂLDURĂ ŞI INCENDII

În iulie-august, Europa se sufocă din cauza caniculei, însoţită de incendii de pădure în Grecia, Portugalia şi Spania. Asia şi Vestul american sunt afectate, de asemenea, de valuri de căldură. California, victima unei secete cronice de mai mulţi ani, se confruntă de asemenea cu mai multe incendii sângeroase.

Potrivit ONU, anul 2018 ”ar fi unul dintre cei mai calzi patru ani înregistraţi vreodată. Concentraţiile de gaze cu efect de seră în atmosferă se află un nivel-record, iar emisiile continuă să crească”.

ASASINAREA LUI KHASHOGGI

La 2 octombrie, jurnalistul saudit Jamal Khashoggi, un critic al prinţului moştenitor şi un exilat în Statele Unite, ”dispare” după ce intră în consulatul ţării sale la Istanbul. După ce neagă dispariţai lui Khashoggi, Riadul recunoaşte că acesta a ucis omorât şi demembrat în consulat într-o operaţiune ”neautorizată”.

Omorul provoacă un val de indignare în lume şi pătează considerabil imaginea Arabiei Saudite.

La 13 decembrie, Senatul american adoptă o rezoluţie prin care-l declară pe Mohammed bin Salman ”responsabil de crimă”. Riadul neagă orice implicare a prinţului moştenitor.

VIRAJ LA EXTREMA DREAPTĂ ÎN BRAZILIA

La 28 octombrie, Brazilia, cea mai mare ţară din America Latină, basculează la extrema dreaptă odată cu alegerea controversatului Jair Bolsonaro, la mai bine de 30 de ani de la sfârşitul dictaturii.

Campania a fost alimentată de discursuri ale urii şi pătată de violenţe, iar Jair Bolsonaro a fost el însuşi vixtima unui atentat cu armă albă, în septembrie.

IMPULS DEMOCRAT ÎN STATELE UNITE

La 6 noiembrie, alegerile de la jumătate de mandat fac Camera Reprezentanţilor să basculeze în tabăra democrată, însă consolidează majoritatea republicană în Senat.

Sfârşitul campaniei este îndoliat de cel mai sângeros atac antisemit din istoria ţării – soldat cu 11 morţi la o sinagogă în Pittsburgh – şi zguduit de trimiterea unor colete-capcană unor personalităţi democrate. Ea a fost marcată, de asemenea, de imagini cu mii de imigranţi mărşăluind din Honduras către frontiera mexicano-americană.

CRIZA ”VESTELOR GALBENE” ÎN FRANŢA

La 17 noiembrie, ”vestele galbene”, al căror nume vine de la vesta fluorescentă pe care orice automobilist este obligat să o deţină, lansează prima zi de mobilizare contra unei viitoare creşteri a preţului carburantului şi scăderii puterii de cumpărare.

Timp de mai multe săptămâni, manifestanţii organizează blocaje ale unor străzi pe întregul teritoriu francez. Mişcarea este marcată de violenţe şi scebe de gherilă urbană la Paris şi în mai multe oraşe mari.

După ce a anulat creşterea preţurilor carburanţilor, preşedintele Emmanuel Macron anunţă, la 10 decembrie, mai multe măsuri sociale cu scopul de a potoli furia.

CĂDEREA LUI CARLOS GHOSN

La 19 noiembrie, Carlos Ghosn, un atotputernic patron al numărului unu mondial în sectorul auto Renault-Nissan-Mitsubishi, este arestat la sosirea în Japonia, suspectat de fraude financiare, pe care le neagă. El este destituit de Nissan şi Mitsubishi Motors.

El este inculpat la 10 decembrie în legătură cu disimularea veniturilor pe cinci ani şi rămâne în detenţie. La 22 decembrie, pe numele său este emis un nou mandat de arestare în baza unor acuzaţii de abuz de încredere. Arestul său preventiv este prelungit până cel puţin la 1 ianuarie.

UE ŞI LONDRA ÎNCHEIE ACORDUL DIVORŢULUI

La 25 noiembrie, Uniunea Europeană şi Regatul Unit încheie un acord de divorţ istoric, după 17 luni de negocieri dure.

Însă, la 10 decembrie, premierul Theresa May anunţă amânarea votului ratificării, prevăzut a doua zi în Parlament, din cauza unor disensiuni parlamentare profunde şi de teama unei înfrângeri probabile. La 12 decembrie, ea supravieţuieşte unei moţiuni de cenzură organizată de către Partidul său Conservator.

viewscnt