Anul 2024 a fost unul de intensă activitate politică în România.Acesta marcat de alegeri, dispute interne și externe și eforturi de adaptare la noile realități europene și globale.
Alegerile generale: Un test pentru stabilitatea politică
Unul dintre cele mai importante momente ale anului a fost reprezentat de alegerile generale din toamnă. După un ciclu electoral tumultuos, principalele partide politice și-au recalibrat strategiile pentru a atrage un electorat tot mai polarizat. Partidul Social Democrat (PSD) și Partidul Național Liberal (PNL) au fost din nou protagoniști, în timp ce partide mai mici, precum USR și AUR, au căutat să-și consolideze poziția pe scena politică.
Rezultatele au fost neașteptate pentru mulți, cu o prezență la vot relativ bună și cu o creștere semnificativă a voturilor pentru partidele emergente. Acest lucru reflectă o nemulțumire crescăndă față de partidele tradiționale și dorința electoratului pentru schimbare.
Alegerile locale și cele europarlamentare au confirmat superioritatea PSD și PNL, în timp ce alegerile parlamentare din iarnă au produs o surpriză, AUR clasându-se pe locul al doilea, iar alte două partide anti-sistem, SOS și POT, făcându-și loc într-un Parlament tot mai polarizat.
Alegerile prezidențiale au marcat o premieră, acestea fiind pentru prima dată anulate în istoria post-decembristă a României după ce Curtea Constituțională a decis că acestea au fost profund viciate.
Relațiile externe: Între provocări și oportunități
România a continuat să joace un rol activ în contextul geopolitic regional. Războiul din Ucraina a avut un impact major asupra politicii externe românești, determinând guvernul să-și intensifice cooperarea cu NATO și UE. Consolidarea relațiilor cu Statele Unite a fost în prim-plan, mai ales prin investițiile în infrastructura militară și energetică.
De asemenea, România a continuat să sprijine integrarea Republicii Moldova în structurile europene, o prioritate strategică pentru București. Totuși, tensiunile interne din Moldova au reprezentat o provocare pentru obiectivele comune.
Pe plan extern marele succes a fost reprezentat de intrarea țării noastre în Schengen, inițial pe cale aeriană, apoi în totalitate din ianuarie 2025.
Provocări pentru Guvern
Anul 2024 nu a fost lipsit de provocări economice. Inflația persistentă și creșterea costurilor energiei au creat presiuni semnificative asupra populației. Guvernul a introdus mai multe măsuri pentru a diminua impactul acestor crize, incluzând subvenții la energie și programe sociale extinse. Cu toate acestea, criticii au acuzat autoritățile de lipsă de viziune pe termen lung și de politici reactive, mai degrabă decât proactive.
Pe plan social, protestele au fost o constantă în 2024. De la nemulțumirile profesorilor legate de salarizare până la grevele transportatorilor, societatea civilă a fost mai vocală ca niciodată. Aceste tensiuni reflectă frustrarea generalizată față de ritmul lent al reformelor.
Reforma justiției a rămas o temă centrală pe agenda politică, mai ales în contextul monitorizării continue prin Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) al Uniunii Europene. Deși progrese semnificative au fost recunoscute de oficialii europeni, criticii interni au semnalat că modificările legislative sunt adesea insuficiente și fragmentate.
În concluzie, politica românească din 2024 a fost marcată de un amestec de continuitate și schimbare. Alegerile au reflectat o societate în tranziție, în timp ce provocările externe și interne au testat reziliența clasei politice. Cu toate imperfecțiunile sale, 2024 poate fi privit ca un an al recalibrării și al pregătirii pentru viitorul politic și economic al României.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
