În urmă cu trei ani, când misiunea navală a Uniunii Europene, „Sophia”, a fost închisă după ce a salvat 45.000 de migranți în centrul Mediteranei, liderul opoziției italiene, Giorgia Meloni, jubila. Acum, în calitate de prim-ministru, ea vrea să o repună în funcțiune.
Dar, de data aceasta, premierul italian cere ca navele Uniunii Europene să se concentreze pe blocarea plecărilor de migranți din Africa de Nord, mai degrabă decât pe salvarea de vieți pe mare, ceea ce experții în migrație și drept internațional spun că este irealizabil.
Schimbarea de abordare a lui Meloni vine după ce a văzut că promisiunile electorale ale guvernului său de dreapta privind oprirea sosirilor pe mare din Africa de Nord au fost subminate de debarcările de pe insula Lampedusa.
Săptămâna trecută, mai bine de 10.000 de migranți au ajuns pe insula italiană – a cărei populație permanentă este de aproximativ 6.000 de persoane.
Lampedusa se află în Marea Mediterană, între Tunisia, Malta și insula italiană Sicilia și este un prim port de escală pentru mulți migranți care încearcă să ajungă în UE.
„Aceasta (misiunea Sophia) este exact propunerea pe care intenționez să o aduc la următorul Consiliu European atunci când vom vorbi despre imigrație”, a declarat Meloni într-un interviu, la câteva ore după ce a vizitat Lampedusa împreună cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
„Sophia”, la fel ca și misiunile navale anterioare ale UE și Italiei, a fost combătută de Meloni și de alți politicieni de dreapta, deoarece aceștia susțineau că îi încurajează pe migranți să navigheze spre Europa, adesea cu ambarcațiuni șubrede, în speranța că vor fi salvați.
Criticii spun că ideea ei de a redistribui navele pentru a bloca plecările este contrară legii și impracticabilă.
„Încercarea de a pune la cale o blocadă navală ar fi un act de război ilegal, de neconceput… cu efecte devastatoare”, a declarat Ferruccio Pastore, șeful Forumului internațional și european pentru cercetarea imigrației (Fieri).
Respingerea ambarcațiunilor ar încălca normele internaționale în materie de azil și Convenția Europeană a Drepturilor Omului, fiind, de asemenea, periculoasă din punct de vedere operațional, a spus Pastore, evocând un precedent care implică Italia și Albania. În 1997, o navă a marinei italiene care aplica o blocadă navală convenită de Roma și Tirana pentru a opri migrația în Marea Adriatică s-a ciocnit cu o ambarcațiune de migranți. Naufragiul a provocat moartea a 81 de persoane.
FRICȚIUNI ÎN CADRUL UE
Reînvierea „Sophiei” ar aduce în discuție și problema locului unde să fie trimiși migranții salvați.
„Solidaritatea europeană, care înseamnă ‘să împărțim povara’, nu va funcționa cel puțin până la alegerile (parlamentare) europene (din mai) și cred că nu va funcționa nici după aceea”, a declarat Pastore, referindu-se la creșterea partizanatului în timpul campaniei electorale.
Semne în acest sens au apărut în ultimele săptămâni, Franța și Austria intensificând controalele la frontieră pentru a împiedica migranții să treacă dinspre Italia.
Roma continuă să încalce acordul de la Dublin, care are ca scop să se asigure că solicitanții de azil nu părăsesc țara UE în care ajung prima dată, a declarat pentru Reuters un oficial german.
Italia spune că este atât de copleșită de noile sosiri încât nu poate respecta regulile de la Dublin.
În Lampedusa, von der Leyen nu a aprobat planul de blocadă navală al lui Meloni, spunând doar că susține „explorarea opțiunilor de extindere a misiunilor navale existente în Mediterană sau de a lucra la altele noi”.
Ea a prezentat un „plan de acțiune în 10 puncte”, care a constat în principal în oferirea unui ajutor suplimentar pentru Italia din partea instrumentelor politice existente ale UE și în angajamentul de a accelera un acord UE-Tunisia menit să reducă migrația, care nu este încă operațional.
Alte state UE nu au comentat public ideea unei blocade navale, despre care Italia spune că ar avea nevoie, ca și de acordul statelor nord-africane. Însă Germania se opune, potrivit unor surse diplomatice de la Bruxelles.
PUȚINE IDEI NOI
„Mi se pare că există puține idei noi, multă retorică, multă anxietate, multă dramatizare”, a declarat Maurizio Ambrosini, profesor de sociologie a migrației la Universitatea din Milano, despre ultimele propuneri ale UE și ale Italiei.
Cabinetul Meloni a adoptat măsuri pentru construirea mai multor centre de detenție pentru migranții care nu au dreptul legal de a rămâne în Italia și pentru prelungirea perioadei maxime în care aceștia pot fi reținuți în așteptarea repatrierii, de la 3 la 18 luni.
Măsura era necesară pentru a inversa „ani de politici imigraționiste”, a declarat Meloni.
Însă Ambrosini și Pastore au subliniat datele care arată că atunci când termenele de detenție au fost prelungite în trecut – pentru a fi ulterior anulate – acest lucru nu a dus la o creștere a repatrierilor.
Aceștia au spus că repatrierile sunt dificile, costisitoare și că este adesea complicat pentru autorități să identifice țările de origine ale solicitanților de azil respinși și să convingă statele respective să îi primească înapoi.
Migrația „este o problemă uriașă pentru care nu există rețete miraculoase, nu există gloanțe de argint”, care să înlocuiască eforturile diplomatice și de dezvoltare cu partenerii africani, a spus Pastore. „Este o problemă cu care ne vom confrunta timp de decenii”.
Autor: Alvise Armellini, reuters.com.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
