Skip to content
Editorial

Revelația Băsescu: mizeria din stat vs statul securist

Dacă mi-ar fi spus cineva că Traian Băsescu mai poate să mă surprindă, după 5 ani de la plecarea sa de la Cotroceni, probabil i-aș fi râs în nas! Recunosc, lui Băsescu îi pusesem de mult eticheta de creator al Statului Securist, al acelui monstru juridic ce a oferit himera unei justiții echidistante, transformând de fapt România într-o țară controlată politic și polițienește. Președintele-tătuc ce a permis înființarea Republicii Procurorilor și a unui Binom menit să-i servească pe el și pe acoliții săi. Toptanul de dovezi apărute în spațiul public după plecarea sa mi-a fost de ajuns pentru a înțelege cum au funcționat de fapt lucrurile în mandatul său. La fel de evident mi-a fost și faptul că monstrul cu pricina a scăpat apoi din lanț și s-a îndreptat inclusiv împotriva creatorului.

Dar cum pornisem de la revelația cu Băsescu, vă fac o mărturisire: săptămâna trecută, acesta m-a surprins plăcut. Și mi-a dovedit că este mai puțin ticălos decât mulți dintre politicienii mioritici. Totul a pornit de la o știre ce mi-a scăpat, efectiv, în tumultul mediatic iscat de tragedia de la Caracal. Cu doar câteva zile înainte, interlopii din clanul Sportivilor au dat o reprezentație în plină zi, în Parcul Văcărești din Capitală. Doi membrii ai acestui clan și-au împărțit pumni, sub privirile satisfacute a nu mai puțin de 200 de confrați. Imaginile ajunse pe Internet amintesc de Bucureștiul anilor ’90, când legea se făcea cu pumnul și sabia, după regulile Cămtarilor, Spoitorilor, Sadovenilor, Duduienilor și a altor scursuri de genul ăsta. Meritul lui Băsescu a fost nu doar că a amintit de acest incident, ci și că  a recunoscut faptul că societatea românească a ajuns, din nou, subjugată de acești interlopi, pe fondul destructurării intenționate a autorităților de forță din stat.

Mărturisirea lui Traian Băsescu e importantă, pentru că vine de la un mare adversar al acelor autorități. Cel puțin a unora dintre ele. De la ideea fostului președinte o să pornesc și eu, cu un scurt raționament pe seama căruia vă las apoi să vă pronunțați: Este perfect adevărat că Binomul SRI-DNA a mai dat și rateuri. Cred cu tărie că au existat dosare la comandă, execuții politice, probe forțate (ca să nu zic fabricate) și chiar judecători întorși cu cheia. Cred că am trăit o perioadă într-o țară de ascultați, interceptați, monitorizați legal sau la limita legii. Că SRI-ul a fost mult mai puternic decât avea voie să fie, că securiștii făceau treaba procurorilor, în vreme ce ultimii doar se iscăleau pe rechizitorii. Și mai cred că dosarele DNA-ului și ale DIICOT-ului erau prioritizate tot de băieții cu ochi albaștri, conform interesului șefilor lor.

Desigur, după partea asta vine și previzibila conjuncție “Dar”: Câtă vreme a funcționat respectivul stat polițienesc, n-am mai auzit neam de clanuri mafiote, reglări de conturi, bătăi de stradă și recidiviști eliberați. În perioada 2010-2015 au intrat la pușcărie zeci de lideri ai lumii interlope, pe infracțiuni documentate cu sprijin logistic și interceptări de tip securist. Politicienii, mai toți corupți profund în viziunea mea, tremurau ca varga, mulți trezindu-se din reflex la 6 dimineața, ca să nu-i scoale mascații. Putoriile din aparatul de stat intraseră în alertă și descoperiseră brusc fișa postului, de frică să nu le toarne colegii de serviciu pentru lenevit și chiulit. Sunt realități pe care nu le poate nega nimeni.

Evident, n-am uitat nicio clipă de argumentele de la primul punct. Eram o țară lovită de psihoza ascultărilor. Am și astăzi în minte replica “traficantului” de CD-uri pirat, pe care îl sunasem să întreb de noutați: “Domnu Dan, haideți că vin eu acum la dvs, oriunde sunteți. Să nu mai stăm pe telefon, că știți cum e cu telefoanele astea…”. Vorbim aici de un omuleț care căra o geantă ponosită prin cârciumile din Drumul Taberei, câștigând un pol la fiecare CD tras la negru și negustorit! Dar ăstuia nu-i lua nimeni taxă de protecție, nu-i scotea cineva familia la produs, nu-i erau traficați copiii și nici polițiștii nu-i confiscau marfa, fără să-i dea proces verbal ca să și-o însușească mai apoi.

Concluzia mea este că am fost și vom rămâne o societate a extremelor. De la statul securist, ne-am întors la cel mafiot. Locul lui Coldea, Kovesi, Maior a fost luat rapid de recidiviștii scăpați pe recursul compensatoriu. Avem și nume concrete: Nuțu Cămătaru, Eugen Preda, Bercea Mondial, Eugen Buliga (Regele Pușcăriilor). La fel ca și primii, interlopii vor același lucru: bani și putere. Desigur, modul de operare și obținerea lor diferă. Pe primii îi ajutau procurorii și securiștii, pe ceilalți îi ajută brandul, poliția și politicienii. Nouă, celorlalți, ne rămâne doar să încercăm să supraviețuim printre ei. Și să alegem, o dată la câțiva ani, cu care să continuăm…

1 comentariu la “Revelația Băsescu: mizeria din stat vs statul securist

  1. Băi jigodia dracu’, cum ai constatat tu ca basescu a construit statul polițienesc? Nu ti-e rușine porcule? Alege-s-Ar prafu’ de tine și de toți borfașii. El a înființat fsn, el a înființat usl? Ce vrei să spui, CĂ până în decembrie 2004 justiția si-a făcut datoria și apoi a fost sub comanda lui basescu? Ai adresa mea de e-mail, scriemi și Îți dau numărul meu de telefon să ne întâlnim și să îți povestesc eu ce s-a întâmplat de la lovitura de stat din ’89 și până azi. Și o sa Îți demonstrez că ești un ticălos. Borfasule.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *