În unele țări din Uniunea Europeană, alegerile pentru Parlamentul European s-au încheiat și au marcat prima înfrângere pentru extrema dreaptă. Totuși, prezența la urne nu a fost foarte mare, chiar dacă anumite state au înregistrat o creștere față de 2019. Alte state UE nu reușesc să convingă cetățenii să iasă la vot la euroalegeri.
Olanda a fost primul stat UE care a chemat cetățenii la urne, pe 6 iunie 2024. Rezultatul final pentru Parlamentul European arată o înfrângere pentru PVV, partidul de extrema dreaptă, care în 2023 a câștigat alegerile legislative.
PVV (Partidul Popular pentru Libertate) este pe locul 2 în Olanda, la alegerile pentru Parlamentul European. PVV a obținut doar 7 mandate în PE. Marele câștigător la alegerile din Olanda este alianța formată din Verzi și Social-Democrați care a obținut 8 mandate.
PVV, un partid anti-islam și eurosceptic, consideră acest rezultat o mare victorie, deoarece la euroalegerile din 2019 obținuse doar 1 mandat în PE. Pe locul 3, la euroalegerile din Olanda, au fost liberalii de dreapta din partidul lui Mark Rutte, care au obținut doar 4 mandate. Pe locul 4 sunt creștin-democrații cu 3 mandate, urmați de liberalii de stânga D66 tot cu 3 mandate. Partidul BBB a reușit să intre pentru prima dată în Parlamentul European, după ce a câștigat 2 mandate. Va mai intra în Parlamentul European și partidul de centru condus de Pieter Omtzigt, care a obținut 1 mandat.
Prezența la euroalegerile din Olanda a fost de 47%, în creștere cu 5 procente față de 2019. Totuși, prezența în alte state UE reprezintă o mare provocare.
Secțiile de votare au fost închise și în Cehia, însă s-a înregistrat o prezență scăzută la euroalegeri. La nivelul țării, peste 30% dintre cetățenii cu drept de vot s-au prezentat la urne pentru a alege Parlamentul European. Prezența ar fi în creștere față de 2019, când s-au prezentat 29%. În Praga, capitala Cehiei, prezența la urne a ajuns la 40%, iar în alte regiuni din țară a depășit 30%. Rezultatul oficial al alegerilor din Cehia va fi făcut public abia luni.
Italia are și ea o problemă cu prezența la urne. În peninsulă se votează 2 zile, iar sâmbătă s-a înregistrat o prezență de doar 14,64% pentru Parlamentul European. Totuși, în unele regiuni din Italia au loc și alegerile regionale sau locale, iar acestea au înregistrat o prezență de 20% pentru prima zi de vot. Italienii par mai interesați de alegerile lor naționale decât de Parlamentul European.
Malta, țară care a dat președintele Parlamentului European, a înregistrat o creștere a prezenței la urne la euroalegeri. Sâmbătă după-amiaza, prezența la urne era de 43%, cu 11 procente mai mult decât în 2019. Până la încheierea votului, prezența la urne a continuat să crească. Mulți vorbesc despre efectul Roberta Metsola, care poate conduce Comisia Europeană în locul lui von der Leyen, însă mulți cetățeni au fost motivați să iasă la vot și în urma scandalurilor de corupție din Malta.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
