UPDATE
Rezultate exit-poll CURS pentru alegeri parlamentare 2024, valabile pentru ora 21.00:
Partidul Social Democrat (PSD) – 25,5% pentru Camera Deputaților, 25,7% pentru Senat
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) – 19,3% pentru Camera Deputaților, 19,5% pentru Senat
Uniunea Salvați România (USR) – 15,7% pentru Camera Deputaților, 15,7% pentru Senat
Partidul Național Liberal (PNL) – 15,3% pentru Camera Deputaților, 15,6% pentru Senat
SOS România (partidul Dianei Șoșoacă) -5,5% pentru Camera Deputaților, 5,5% pentru Senat
Partidul Oamenilor Tineri (POT) – 5,5% pentru Camera Deputaților, 5,3% pentru Senat
Uniunea Democratică a Maghiarilor din România (UDMR) – 5% pentru Camera Deputaților, 5% pentru Senat
SENS – Sănătate, Educație, Natură, Sustenabilitate – 3,4% pentru Camera Deputaților, 3,1% pentru Senat
- UPDATE
- Pe lângă sondajul de tip exit-poll realizat de CURS, în ziua votului au existat și sondaje telefonice. Unul dintre aceste sondaje a fost realizat de Sociopol și arată că în viitorul Parlament vor fi reprezentate șapte partid. Potrivit sondajului Sociopol, rezultatele ar arăta în felul următor:
- PSD – 26%
- AUR – 20%
- PNL – 15%
- USR – 14%
- SOS – 7%
- SENS – 5% (Cameră), 3,6% (Senat)
- UDMR – 5% (Cameră), 4,8% (Senat)
- Sub pragul electoral de 5% ar fi următoarele formațiuni:
- POT – 4%
- Forța Dreptei – 1,4% (Cameră), 1,4% (Senat)
- REPER – 1% (Cameră), 1% (Senat)
- DREPT – 0,6% (Cameră), 0,6% (Senat)
- Independenți – 1,4% (Cameră), 1,2% (Senat)
- Alte partide – 2% (Cameră), 1,4% (Senat)
- Sondajul în ziua votului a fost realizat pe un eșantion de 3100 de persoane, cu o eroare de plus/minus 1,8%.
- UPDATE
- PSD conduce în preferinţele electoratului atât la Camera Deputaţilor, cât şi la Senat, urmat de AUR, PNL şi USR, ultimele două partide având scoruri aproape egale. Partidul SOS al Dianei Şoşoacă şi POT, formaţiunea care-l susţine pe Călin Georgescu, au depăşit pragul parlamentar, iar UDMR este la limită. Exit-poll la ora 20.00 şi a fost făcut doar pe teritoriul României şi nu cuprinde şi Diaspora.
- Camera Deputaților:
PSD: 26%
AUR: 19%
PNL: 15,5%
USR: 15,5%
SOS: 5,5%
POT: 5,5%- Senat:
PSD: 26,1%
AUR: 19,2%
PNL: 15,9%
USR: 15,6%
SOS: 5,4%
POT: 5,4%- –––––––––––––––-
- Primele rezultate ale alegerilor parlamentare 2024 vor fi anunțate imediat după închiderea urnelor, la ora 21:00, când vor fi publicate sondajele exit-poll. Spre deosebire de alegerile prezidențiale, doar două instituții vor prezenta exit poll-uri în seara zilei de 1 decembrie.
- Biroul Electoral Central (BEC) a acreditat în acest an patru instituții de sondare pentru a realiza sondaje exit-poll: Grupul de studii socio-comportamentale Avangarde S.R.L, The Center for Internaţional Reserch and Analysis S.R.L (CIRA), Centrul de Sociologie Urbană şi Regională (CURS) și ARA Public Opinion SRL (ARA).
- Însă Avangarde și CIRA au luat decizia de a nu face exit-poll-uri și la alegerile parlamentare de duminică, astfel că primele rezultate ale votului de duminică le vom avea din partea CURS și ARA.
- În cursa pentru un fotoliu de parlamentar în cele 42 de circumscripții intră anul acesta peste 10.000 de persoane.
- Cei mai mulți candidați pentru Senat și Camera Deputaților – 639 – vin de la Partidul Social Democrat (PSD). 636 de persoane candidează din partea partidului SOS România, 630 din partea Partidului Național Liberal (PNL).
- Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) are 621 de candidați, Forța Dreptei – 619, iar Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR) – 596. Alți 589 de candidați vin din partea Uniunii Salvați România (USR).
- Peste 30 de partide și alianțe politice, dar și 19 organizații ale minorităților, sunt în cursa pentru Senat și Camera Deputaților. Lor li se adaugă și candidați independenți.
- În Camera Deputaților vor fi 329 de aleși. În Senat – 136.
- De ce sunt două tipuri de parlamentari?
- Pentru că aceasta a fost decizia Adunării Constituante a României de după Revoluția din decembrie 1989, care a stipulat în Constituția din 1991, adoptată prin referendum, că sistemul parlamentar va fi bicameral – Camera Deputaților și Senat.
- De ce era nevoie de un parlament bicameral? România a împrumutat din experiența altor țări cu democrații consolidate – SUA, Marea Britanie. Dar și din tradiția istorică antecomunistă.
- Primul Parlament al României a fost învestit în 1862, în urma unirii din 1859 a Principatelor Române (Moldova și Țara Românească) sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza.
- Domnitorul a inaugurat primul parlament al României în București, care avea inițial o structură bicamerală, formată din Adunarea Deputaților și Senat.
- Parlamentul a funcționat în această formulă până la instaurarea comunismului și proclamarea Republicii Populare Române, în 1947, când cele două camere au fost desființate.
- La finele acelui an, Regele Mihai I a abdicat forțat, iar România a devenit un stat comunist, adoptând un regim de tip partid unic.
- Parlamentul bicameral a fost înlocuit cu Marea Adunare Națională, o structură legislativă unică, sub controlul Partidului Comunist.
- După 1990, Parlamentul a revenit la formula inițială, iar principala sarcină a Camerei Deputaților (camera inferioară a Parlamentului) este de a iniția legi.
- Senatul – sau camera superioară a Parlamentului – are, de obicei, un rol mai pronunțat de revizuire și moderare a legislației propuse de camera inferioară.
- Alegerile parlamentare
- Românii sunt chemați, o dată la patru ani, să-și aleagă reprezentații în Parlamentul României. Votul se dă pe liste ale partidelor, în fiecare județ și în București.
- Camera Deputaților – camera inferioară a Parlamentului – are o reprezentare mai mare a populației – un deputat la 73.000 de locuitori. Total: 329 de deputați.
- Numărul senatorilor e mai mic – 136 – iar norma de reprezentare este de un senator la 168.000 de locuitori.
- În România, pragul electoral pentru intrarea în Parlament este stabilit prin lege:
- pentru partide politice: cel puțin 5% din voturile valabil exprimate la nivel național;
- pentru alianțe politice: 8% pentru alianțele formate din două partide, 9% pentru alianțele formate din trei partide, 10% pentru alianțele formate din patru sau mai multe partide;
- pentru candidați independenți: un candidat independent trebuie să obțină un număr de voturi egal cu coeficientul electoral din circumscripția în care candidează (adică numărul total de voturi împărțit la numărul de mandate din acea circumscripție).
- Mandatele rămase neocupate în urma alegerilor (voturi primite de partidele și alianțele politice care nu trec pragul electoral) sunt redistribuite la partidele care au reușit să intre în Parlament.
- Calculele se fac în funcție de așa numitul coeficient electoral – numărul total de voturi valabil exprimate într-o circumscripție, împărțit la numărul de mandate atribuite acelei circumscripții.
- Atribuirea mandatelor de bază: În prima etapă, mandatele se alocă în circumscripții (județe și municipiul București) pe baza coeficientului electoral. Fiecare partid care a trecut pragul electoral obține un număr de mandate proporțional cu voturile primite.
- Redistribuirea la nivel național: După atribuirea mandatelor în circumscripții, există de obicei mandate rămase nealocate. Aceste mandate sunt redistribuite la nivel național între partidele și alianțele care au trecut pragul electoral. Redistribuirea se face printr-un sistem proporțional care ia în considerare voturile obținute de fiecare partid la nivel național, pentru a asigura reprezentarea proporțională.
- Algoritmul de redistribuire: În redistribuire se utilizează o formulă matematică care generează un set de „cote” fiecărui partid. Mandatele rămase se alocă pe baza acestor cote – partidele care au cele mai mari valori ale cotelor obțin cele mai multe mandate – până la epuizarea locurilor.
- Alocarea mandatelor rămase: Mandatele redistribuite sunt atribuite candidaților de pe listele partidelor respective în funcție de ordinea de pe listă și de circumscripția unde aceștia au candidat, pentru a menține echilibrul regional al reprezentării.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
