Rezultate Exit-poll. Extrema dreaptă a câștigat alegerile din Franța. Partidul lui Macron a obținut doar locul trei

Sursa foto: Facebook

Aproape 50 de milioane de alegători francezi sunt chemaţi la urne pentru a stabili noua componenţă a Adunării Naţionale, adică numirea a 577 de deputaţi, în două tururi, duminică şi 7 iulie, ceea ce ar putea schimba radical peisajul politic politic în Franța.

Primele rezultate exit-poll

ACTUALIZARE 21:00 Primele rezultate exit-poll arată că extrema dreapta a câștigat alegerile, în timp ce partidul centrist al lui Emmanuel Macron este doar pe locul trei.

RN (extrema-dreaptă) – 34%

NFP (extrema-stângă) – 28,1%

Partidul prezidențial al lui Macron – 20,3%

Republicanii (centru-dreapta) – 10,2%

Partidul de extrema dreaptă Adunarea Naţională (Rassemblement national, RN) şi aliaţii săi sunt cu mult înainte în primul tur al alegerilor legislative anticipate din Franţa, cu peste 34% din voturi, potrivit unor estimări iniţiale.

Extrema dreaptă se distanţează în acest stadiu de alianţa de stânga a Noului Front Popular (28,5% la 29,1%) şi chiar mai mult de tabăra lui Emmanuel Macron (20,5 la 21,5%), conform acestor prime estimări. RN ar obţine o mare majoritate relativă în Adunarea Naţională sau chiar o majoritate absolută, conform previziunilor.

Prezență istorică la alegeri

ACTUALIZARE 20:30 Primul tur al alegerilor legislative anticipate din Franţa ar urma să fie marcat de o revenire clară a participării, estimată, duminică, între 67,5% şi 69,7% de către diferite institute de sondare a opiniei publice, faţă de 47,5% în primul tur al alegerilor din 2022.

Participarea, deja în creştere cu 20 de puncte procentuale la ora 17:00, potrivit autorităților franceze, ar fi, astfel, cea mai mare de la primul tur al alegerilor legislative din 1981 (70,86%).

Cea mai scăzută prognoză (67,5%) este dată de institutul Ipsos şi partenerul său Talan pentru France Télévisions, Radio France, France24/RFI şi Adunarea Naţională LCP.

Cea mai mare rată de participare (69,7%) este avansată de Harris Interractive şi Toluna pentru M6, RTL şi Challenges.

Prin urmare, francezii au participat masiv, duminică, la primul tur al alegerilor legislative istorice, care ar putea deschide calea accederii la putere a extremei drepte.

Francezii pot vota până la ora 18:00 sau, în oraşele mari, până la 20:00, momentul în care vor apărea primele rezultate ale acestui scrutin care ar putea bulversa peisajul politic francez.

ACTUALIZARE 19:00  Prezența la vot la primul tur al alegerilor parlamentare din Franța este una istorică – mult mai mare decât cea de la alegerile de anul trecut. Prezența a depășit deja 60 de procente la ora locală 17:00.

Este vorba de cea mai mare prezență la vot din 1986 și până acum. La aceeași oră în 2022, prezența era de doar puțin peste 39 procente.

„Este cea mai mare prezență de la alegerile legislative din 1986 și este deja mai mare decât în 2012, 2017 și 2022”, spune Mathieu Gallard, director de cercetare la institutul Ipsos, într-o postare pe Twitter, conform DW.

 

Secțiile s-au deschis în teritoriile de peste mări

ACTUALIZARE 08:13 Birourile de vot s-au deschis sâmbătă în unele teritorii de peste mări pentru primul tur al celor mai urmărite alegeri legislative din Franţa în care extrema dreaptă este marea favorită, în faţa stângii şi mult înaintea taberei prezidenţiale.

Primii care au mers la urne au fost alegătorii francezi din Saint Pierre şi Miquelon, arhipelag în Atlanticul de Nord, aproape de Canada, unde birourile de vot s-au deschis sâmbătă la ora locală 08:00 (10:00 GMT), ei fiind urmaţi de cei din Antile, Guyana, Polinezia Franceză şi cei care trăiesc pe continentul american.

Câteva militante ale mişcării feministe Femen au desfăşurat sâmbătă o acţiune la Trocadero, vizavi de Turnul Eiffel: cu sânii goi şi acoperiţi cu sloganuri împotriva extremei drepte, curăţând locul cu „dizolvant antirasism”.

„Două dinamici”

Instituţiile de sondare a opiniei publice şi politicienii se aşteaptă la o creştere accentuată a prezenţei la vot în comparaţie cu alegerile legislative din 2022, când s-a înregistrat o participare la vot de 47,51%. De data aceasta s-ar putea ajunge la două treimi din alegătorii înregistraţi.

Aceasta se datorează în parte consecinţelor potenţial istorice ale actualelor alegeri legislative.

Există „două dinamici”, analizează Brice Teinturier, de la Institutul de sondare a opiniei publice Ipsos. „Una este o dinamică a speranţei, alegătorii de stânga spun că, dintr-o dată, poate exista o alternanţă (…) şi aceasta se referă şi mai mult la alegătorii RN”.

„Şi alt motor de mobilizare este politizarea negativă, frica, teama suscitată de RN şi, pentru o parte a electoratului de asemenea de coaliţia de stânga”, Noul Front Popular (NFP), care reuneşte Partidul Socialist, ecologiştii, Partidul Comunist şi Franţa Nesupusă (La France insoumise, stânga radicală).

Ce spun sondajele

Două sondaje de opinie publicate vineri creditează tabăra extremei drepte cu 35%, respectiv 36,5% din intenţiile de vot, NPF – cu 27,5-29%, iar tabăra macronistă – cu 20,5-21%.

otrivit unor sondaje, obţinerea majorităţii absolute este acum posibilă pentru RN şi aliaţii săi.

Presiunea este mai puternică în tabăra prezidenţială. Acesta din urmă a promis joi „cea mai mare claritate” cu privire la atitudinea de urmată între cele două tururi de scrutin.

Campania de trei săptămâni, marcată de incidente pe teren, s-a încheiat cu acuzaţiile lui Gabriel Attal de rasism la adresa candidaţilor RN.

Dacă Jordan Bardella ar deveni prim-ministru, ar fi pentru prima dată de la al doilea război mondial când un guvern de extremă dreapta ar conduce Franţa.

Macron a dizolvat Adunarea Națională

Preşedintele Emmanuel Macron a provocat aceste alegeri anticipate anunţând dizolvarea Adunării pe 9 iunie, în seara victoriei extremei drepte la alegerile europene.

Sondajele de opinie şi politicienii se aşteaptă la o participare mult mai mare decât la alegerile legislative din 2022, când s-au prezentat la urne 47,51% dintre alegători. De data aceasta, prezenţa la vot ar putea ajunge la două treimi din alegătorii înregistraţi.

Semne ale prezenţei ridicate aşteptate: votul online, deschis până joi cetăţenilor francezi care locuiesc în străinătate, a atins un număr record de 410.000 (250.000 în 2022).

Citește mai mult AICI

 

Autor

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: