Skip to content
Opinii & Analize

Rezultatele din București citite printre rânduri. Debutul erodării PNL și G. Firea locomotiva electorală a unui PSD în derivă

" "

Citite printre rânduri sau printre datele încă parțiale, rezultatele alegerilor locale din București evidențiază câteva aspecte interesante. În primul rând e vorba de debutul unui proces de erodare politică a PNL după un an petrecut la guvernare. Într-un sondaj realizat în luna august de un institut mai apropiat de PSD decât de actualul partid de guvernământ, PNL era cotat la 28% în privința votului politic din București. La votul din 27 septembrie, PNL a obținut 19%, un rezultat mai bun decât cel din 2016, dar net inferior scorului de peste 33% obținut la nivel național. Alegerile locale au demonstrat că trendul politic este favorabil ,,dreptei” în perspectiva alegerilor parlamentare. Întrebarea e dacă acest trend este favorabil și PNL? Partid care a dovedit o reziliență politică remarcabilă la guvernarea în condiții de criză. Dar o reziliență ajutată și de degringolada din PSD. Scorul politic obținut la localele din București demonstrează că PNL s-a înscris deja pe un trend descendent. Coborârea este deocamdată lină, în condițiile narațiunii triumfaliste montată de PNL pentru rezultatele de la locale, a ciocnirii USR-PSD de la sectoare, precum și a discursului reluării alegerilor, un discurs al neputinței politice arborat și abandonat rapid de unii dintre liderii marcanți ai PSD. În lunile octombrie și noiembrie capacitatea administrativă a României și, implicit, capacitatea de guvernare a PNL vor fi greu încercate de pandemia de coronavirus. În aceste condiții, pentru PNL este imperios necesară organizarea alegerilor parlamentare în decembrie. Asta dacă vrea să-și păstreze statutul de ,,frate mai puternic” în alianța politică de ,,dreapta” care va guverna România din 2021.

Cel de-al doilea aspect interesant al alegerilor locale din București este revirimentul politic al PSD. Un reviriment mai degrabă aparent, care nu a fost anticipat de niciun sondaj de opinie. Ceea ce nu e tocmai o surpriză, întrucât anchetele prezintă situații de fapt și nu procese politice. După mine, între revirimentul politic al PSD de la București și debutul erodării PNL există o corelație directă și pozitivă. Mai precis, creșterea politică a PSD de la București nu e rezultatul înscăunării unei noi conduceri la tardivul congres al partidului din 22 august. E mai degrabă rezultatul erodării politice a PNL, începută undeva la finalul lunii iulie, când numărul de infectări cu coronavirus a depășit pragul psihologic de o mie de cazuri pe zi. E greu altfel de explicat revenirea politică a PSD de la București, de la 16% la alegerile europarlamentare, la 32% la localele de acum o săptămână. Evident, contează și cine vine la vot, în funcție de importanța acordată tipului de scrutin de diferitele categorii de alegători. Cu toate acestea, revirimentul PSD de la București nu înseamnă neapărat și o revenire a partidului la o ,,formă electorală” ridicată. S-a vorbit toată săptămâna trecută despre tinerii (18 – 44 de ani) care au ieșit în proporție de aproximativ 45% la votul din 27 septembrie. S-a discutat însă foarte puțin despre două categorii de votanți care, cel puțin în teorie, sunt favorabile PSD. Este vorba de categoria 45-64 de ani, cu o prezență de peste 35% la localele din București, și categoria 65+, cu o prezență de peste 19%. Publicul dur al PSD e concentrat mai ales în segmentul de vârstă 65+, dar asta nu înseamnă că e absent în segmentul 45-64. În aceste condiții, de prezență scăzută la un scrutin dominat totuși de votanții de ,,vârsta a doua și a treia”, revirimentul politic al PSD nu e tocmai un reviriment. PSD reluase contactul electoral cu votanții tineri și educați, inclusiv din urbanul mare, la alegerile din 2016, pe fondul discursului politic steril al ,,dreptei”. Erorile partidului și narațiunile adversarilor politici, mai adaptați la sensul schmittian al politicului în cheie europeană, au condus la pierderea acestui electorat, precum și a urbanului mare. În condițiile în care, astăzi, PSD nu prea mai are căutare nici la segmentul de vârstă 45-64 de ani, partidul se îndreaptă hotărât spre o nișă rezidențială și demografică. Adică spre marginalizare politică, în pofida scorului general de la alegerile locale.

" "
" "

Gabriela Firea este locomotiva electorală a PSD la București. Din datele parțiale, Gabriela Firea a obținut cu aproximativ 30 000 de voturi mai puțin decât Nicușor Dan în cursa pentru primăria Capitalei. Cu toate acestea, Firea are aproximativ 40 000 de voturi peste cele obținute de PSD pentru Consiliul General, în vreme ce Nicușor Dan e la 15 000 de voturi sub ce au obținut PNL și USR-PLUS pentru CGMB. Asta înseamnă că există votanți care au optat pentru Gabriela Firea ca primar general, dar n-au ștampilat PSD-ul pentru CGMB sau niciun alt partid. Datele complete vor lămuri acest aspect. Altceva contează. Cu 40 000 de voturi peste scorul obținut de PSD la CGMB, tracțiunea electorală a Gabrielei Firea e în afara oricărui dubiu. ,,Suflul electoral” al fostului primar general era anunțat încă din luna august, când, în baza datelor unor sondaje de opinie, Gabriela Firea domina topul încrederii în politicienii din România, cu 37%. Era secondată de președintele Iohannis cu 34%. Asta înseamnă că revirimentul politic al PSD din București poate fi explicat nu numai prin debutul erodării PNL. Ci și prin asocierea PSD cu imaginea (încă) pozitivă a Gabrielei Firea. Concluzia e simplă: mai degrabă PSD, și mai puțin Gabriela Firea, a pierdut Bucureștiul. Sunt câteva zeci de mii de voturi pe care PSD, și implicit Gabriela Firea, le-au pierdut din cauza ratării unui pact politic pentru locale cu Pro România și ALDE. Absența unui astfel de pact poate fi imputată echipei lui Marcel Ciolacu. Care nu numai că n-a reușit să coaguleze stânga în perspectiva localelor, dar a reușit și ,,performanța istorică” de a nu strange cvorumul la votarea moțiunii împotriva guvernului Orban, în plină campanie pentru locale. Nu știu când a fost mai evidentă neputința politică a PSD-ului condus de Marcel Ciolacu. Când a ratat adunarea cvorumului sau când a lansat narațiunea ,,reluării alegerilor”, după scandalul de la sectoarele 1 și 5? Niciun partid politic din România n-a ratat în 30 de ani de ,,democrație imperfectă” strângerea cvorumului pentru votarea unei moțiuni de cenzură. După cum niciun partid politic important din România n-a clamat reluarea alegerilor în perioada post-decembristă. Și toate acestea în decurs de mai puțin de lună. Și se pare că veștile proaste abia încep să apară pentru PSD. În perspectiva parlamentarelor, PSD va fi asociat mai mult cu Ciolacu și mai puțin cu Firea. În contrast cu fostul primar general al Bucureștiului, actualul lider al PSD se află la o cotă de încredere de 20%. Drept urmare, e probabil ca ,,revirimentul politic” al partidului de la locale să fie un balon de săpun, afară de cazul în care erodarea PNL din octombrie și noiembrie se înscrie pe un trend abrupt.  Oricum, având în vedere organizarea tardivă a congresului PSD, cu mai puțin de o săptămână înainte de începerea campaniei pentru locale, e limpede că ambițiile partidului sunt mărunte pentru acest an. Ele vizează creșterea electorală preponderent pe eroarea adversarului politic. Motiv pentru care PSD va cere insistent amânarea parlamentarelor pentru 2021.

***

Lucian Dumitrescu, cercetător în cadrul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române, este absolvent de studii postdoctorale al Universității Naționale de Apărare “Carol I’’, specializarea teorii ale securității interne și internaționale. Este doctor în sociologie și doctor în filosofie al Universității București.

A predat cursuri de geopolitică și securitate în cadrul prestigiosului Master de Studii de Securitate organizat de Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea București, unde a deținut poziția de lector asociat. Domenii de interes: teorii ale securității interne și internaționale, relaţii internaţionale, filosofie politică, sociologia identităţilor colective, istoria sociologiei, antropologie politică.

" "

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *