Skip to content
Știri

Risc de avalanșă în Munţii Făgăraş şi Bucegi, la altitudini de peste 1.800 de metri

Meteorologii avertizează că în Munţii Făgăraş şi Bucegi, la altitudini de peste 1.800 de metri, este risc mare de producere a unor avalanşe – 4, pe o scară de la 1 la 5 – întrucât stratul de zăpadă proaspăt depusă depăşeşte în unele locuri 50 de centimetri, iar pe văi şi în zonele adăpostite sunt acumulări mari de zăpadă.

Potrivit Administraţiei Naţionale de Meteorologie, în Bucegi şi Făgăraş, la altitudini de peste 1.800 de metri riscul de producere a unor avalanşe este mare, 4 din 5, iar sub 1.800 de metri riscul este însemnat (3).

Meteorologii spun că în zonele înalte s-au semnalat deja mai multe avalanşe spontane de suprafaţă, iar stratul de zăpadă s-a tasat uşor, scăzând cu până la 4 centimetri. Miercuri, stratul măsura 150 de centimetri la Bâlea Lac, 90 de centimetri la Vârful Omu, 51 de centimetri la Sinaia, 20 de centimetri la Predeal şi 14 centimetri la Fundata.

Până joi seara, vremea se va încălzi, iar cerul va fi variabil. Vântul va sufla slab şi moderat, cu intensificări locale, mai ales în zonele de creastă, cu rafale ce temporar vor depăşi 45-55 kilometri pe oră, conform News.ro.

Astfel, la altitudini de peste 1.800 de metri este risc mare de avalanşă, întrucât la suprafaţă se găseşte un strat însemnat de zăpadă, căzută în zilele precedente, care pe alocuri depăşeşte 50 de centimetri, iar pe văi şi în zonele adăpostite sunt acumulări mari de zăpadă, ca efect al acţiunii vântului.

Spontan, datorită insolaţiei, pe numeroase pante suficient de înclinate se pot declanşa avalanşe de dimensiuni medii şi izolat mari, riscul fiind amplificat de supraîncărcări oricât de slabe„, spun meteorologii.

ANM anunţă că începe extinderea treptată a buletinului nivometeorologic la celelalte masive montane unde se fac măsurători specifice. Emiterea riscului de avalanşă în aceste masive va fi experimentală, pe parcursul acestei ierni.

Atfel, în Ţarcu-Godeanu, este risc însemnat de avalanşe. Zăpada depusă în ultimele zile a fost însemnată, atât la altitudini joase, cât şi spre creste, de unde a fost spulberată de vânt şi depusă pe văi, formând depozite însemnate. Stratul este puţin stabilizat, având rezistenţă scăzută şi coeziune slabă între cristale şi cu stratul vechi, format dintr-o crustă îngheţată. În aceste condiţii, pe numeroase pantele se pot declanşa avalanşe, atât spontan, cât mai ales la supraîncărcări, spun meteorologii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *