Skip to content
Economie

Risc major pentru economia mondială: Carantina din China, blochează mărfurile alimentare de zile întregi în porturi

unsplash.com

Analiştii consultaţi de CNN avertizează asupra unui risc major ce planează asupra economiei mondiale, „despre care nimeni nu vorbeşte”, făcând referire printre altele la blocajele economice generate de carantina prelungită din China.

Aproape 400 de milioane de oameni din 45 de oraşe din China se află în lockdown, în timp ce războiul din Ucraina şi sancţiunile împotriva Rusiei, care fragmentează şi mai mult economia mondială, cresc riscul declanşării unei recesiuni globale de proporţii. Investitorii, însă, nu par să ia încă în serios cât de grave ar putea fi consecinţele economice pe termen lung dacă măsurile aspre pe care Beijingul le-a adoptat pentru a combate pandemia de Covid-19 vor continua, scrie CNN.

Scenele dramatice din China cu oameni bătuţi pe stradă de poliţişti îmbrăcaţi în combinezoane albe şi animale de companie colectate de autorităţi pentru a fi sacrificate sunt doar câteva consecinţe ale strategiei foarte stricte de combatere a pandemiei de Covid-19 din China, aşa-numita politică „zero-Covid”.

În total, oraşele chineze care sunt în lockdown parţial sau total reprezintă 40% din PIB-ul anual al Chinei, a doua cea mai mare economie din lume, sau 7,2 trilioane de dolari, potrivit informaţiilor publicate de Nomura Holdings.

Pieţele mondiale s-ar putea să subestimeze încă impactul real, din cauză că toată atenţia este acum pe conflictul ruso-ucrainean şi pe creşterea ratei dobânzii de către Rezerva Federală a Statelor Unite”, a exlicat Lu Ting, economist-şef de la Nomura.

Cea mai gravă este carantina din Shanghai, un oraş de 25 de milioane de oameni şi un centru industrial şi exportator major al Chinei, care a fost iniţial extinsă pe termen nelimitat, dar care acum autorităţile speră să poată fi ridicată până miercuri. Carantinele au dus la lipsa alimentelor şi a accesului la îngrijiri medicale şi chiar la eutanasierea animalelor de companie de frică să nu transmită virusul mai departe.

În plus, personalul redus care lucrează în cel mai mare port din lume nu mai face faţă volumului de muncă ridicat. Portul din Shanghai, care în 2021 gestiona peste 20% din traficul de mărfuri al Chinei, este mai mult sau mai puţin „îngheţat”, scrie adevarul.ro.

Alimentele depozitate în containere fără sisteme de refrigerare continuă să putrezească de când au rămas blocate în port. Marfa care ar trebui să intre în port stă blocată în terminalele marine cel puţin 8 zile înainte să poată fi procesată şi transportată la destinaţie, de aproape 2 ori mai mult decât atunci când autorităţile abia începeau să impună noile restricţii.

Toate zborurile cargo care ar fi trebuit să intre sau să iasă din Shanghai au fost anulate şi peste 90% din camioanele cu care se realizau importurile şi exporturile de marfă au fost retrase din funcţiune.

Produsele realizate în Shanghai pentru pieţele străine reprezintă 6% din exporturile Chinei, potrivit statisticilor guvernamentale pentru anul 2021. Închiderea fabricilor din interiorul oraşului, cât şi din împrejurimi, a perturbat şi mai mult lanţul de aprovizionare.

Fabricile Sony, Apple, Tesla din Shanghai au fost închise. PIB-ul mondial ar putea scădea cu 5%

Fabricile din Shanghai care făceau produse Sony, Apple, Quanta – cel mai mare furnizor de laptopuri care produce şi MacBook-uri – şi-au sistat activitatea în oraş. Tesla şi-a închis fabrica Shanghai Giga, care producea în jur de 2.000 de maşini electrice pe zi.

Oficialii Tesla au spus că speră să poată să repornească activitatea luni şi să încheie astfel cea mai mare pauză în producţie de când au deschis fabrica din Shanghai în 2019. Producătorul de maşini electrice ar fi trebuit să scoată pe piaţă încă 50.000 de unităţi din fabrica pe care au fost nevoiţi să o închidă, potrivit Reuters.

Într-un raport publicat săptămâna trecută, Organizaţia Internaţională a Comerţului a avertizat că fragmentarea economiei globale pe seama războiului din Ucraina şi a sancţiunilor impuse Rusiei ar putea duce la o scădere a PIB-ului mondial pe termen lung de 5%.

În cazul Chinei şi al investiţiilor americane, acest scenariu este foarte improbabil, date fiind legăturile financiare adânci dintre Beijing şi Washington. „Aceste economii sunt încă foarte întrepătrunse”, a spus Hirson. „Integrarea asta nu este ceva uşor de inversat pentru că ar fi foarte costisitor pentru SUA şi pentru economia globală”.

Totuşi, lideri ai economiei americane sunt de părere că o deconectare este deja în desfăşurare. Co-fondatorul Oaktree, Howard Marks, a scris la finalul lunii Martie că „pendulul a oscilat înapoi spre surse locale [de producţie]” şi s-a îndepărtat de globalizare.

Directorul Blackrock, Larry Fink, a împărtăşit sentimentul lui Marks într-o scrisoare pentru acţionarii companiei. „Invazia rusă a Ucrainei a pus capăt globalizării pe care am trăit-o în ultimii 30 de ani”.

Într-un discurs susţinut săptămâna trecută în Consiliul Atlantic, secretarul Trezoreriei Statelor Unite, Janet Yellen, a spus că SUA privesc cu atenţie conexiunile politice şi economice ale Rusiei cu China. „De acum înainte, va fi tot mai greu să separăm problemele economice de considerentele mai ample ce ţin de interesul naţional, inclusiv de securitatea naţională”, a spus Yellen.

Yellen speră că o „separare bipolară” între China şi SUA mai poate fi evitată, „atitudinea lumii faţă de China şi dispoziţia ei pentru o integrare economică mai profundă ar putea fi afectată de reacţia Chinei la apelul nostru pentru o acţiune fermă împotriva Rusiei”.

În acelaşi timp, o treime din China este blocată de carantină, iar economia suferă. Ultimele măsuri impuse pentru a împiedica răspândirea coronavirsului în China vor costa cel puţin 46 de miliarde de dolari din cauza reducerii drastice a producţiei, echivalentul a 3,1% din PIB, potrivit unei cercetări a Universităţii Chineze din Hong Kong.

Analiştii nu mai cred că obiectivul Chinei de a obţine o creştere economică de 5,5% în 2022 este unul realist. Banca Mondială a avertizat că dacă politicile stricte ale Chinei vor continua, cifra de creştere a PIB-ului poate scădea până la 4%.

Problemele economice cu care se confruntă China vin într-un moment precar din punct de vedere politic. Preşedintele chinez Xi Jingping va căuta să obţină în această toamnă un al treilea mandat de lider al ţării, în condiţiile în care liderii chinezi de până acum nu rămâneau la putere mai mult de 2 mandate.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *