Skip to content
Politică

RISE Project, noi precizări despre cazul Barna: Cum au fost anonimizate proiectele firmei lui Barna în baza publică de date a ministerului condus de Ghinea

Inquam Photos / Octav Ganea

Jurnaliștii de la RISE Project readuc în atenție cazul Dan Barna, prezidențiabilul USR, și publică, marți, ”o verificare în zece puncte, care suprapune realitatea pe câteva reacții publice apărute după articolul «Adevărul despre Dan Barna»”.

Numind totul ”un exercițiu de fact-checking”, jurnaliștii citați fac noi precizări cu privire la investigația publicată la mijlocul lunii octombrie, în care au scos la iveală lungul șir de eșecuri din spatele lui Dan Barna. Printre acestea se numără un proiect ce era destinat persoanelor cu dizabilități sau provenite din medii defavorizate, greu de integrat pe piața muncii și extrem de neglijate în România. În numele lor, Grupul de Consultanță pentru Dezvoltare – DCG, compania fondată de Dan Barna, a câștigat milioane, sub pretextul facerii de bine.

Într-o reacție la dezvăluirile din urmă cu câteva săptămâni, Barna preciza că au fost prezentate doar proiectele care nu au funcționat și că nu s-a precizat nimic despre cele care merg mai departe ”pentru că nu serveau argumentației în care Dan Barna a risipit”.

(…) Deci au ales niște proiecte dintre cele 20 pe care noi le-am avut într-un fel sau altul, pe care le-au luat la puricat, cele cu economie socială, dar și dintre astea le-au ales numai pe cele care nu au funcționat. Adică cele care funcționează și merg mai departe – un centru de echitație, brutărie și alte structuri de economie socială – nu au fost prezentate pentru că nu serveau argumentației în care Dan Barna a risipit. De fapt, nu au reușit să genereze nicio știre de corupție și atunci au încercat să facă diverse asocieri ca să pună la îndoială activitatea”, spunea Barna.

RISE Project precizează acum că ”Centrul de echitație (Asociația Recuperare și Agrement Leorinț) și brutăria (Asociația Pro Tradiția Abrud), adică reușitele invocate de Dan Barna în fața colegilor de partid, nu au avut legătură cu firma sa (Grupul de Consultanță pentru Dezvoltare DCG). Cele două întreprinderi sociale au fost finanțate direct de la Consiliul Județean Alba, care a fost responsabil și de implementare în acest caz”.

În ceea ce privește acuzațiile de conflict de interese, sursa citată precizează că CJ Alba a depus cererea de finanțare a proiectelor sociale, nu compania lui Dan Barna.

Iar din contractul cu CJ Alba mai reiese că partenerii sunt obligați să respecte regimul conflictelor de interese.

Firma lui Barna era prima care trebuia să verifice implementarea corectă a celor patru întreprinderi pe care le gestiona direct: croitoria (Asociația Hermannstadt Design), clubul de tenis (Asociația Club Sportiv Social Brașov), tipografia (Transilvania Print SRL) și casa de producție (Smart Multimedia SRL).

Există câteva incompatibilități în interiorul acestor structuri de economie socială: sora lui Dan Barna (directorul croitoriei), prietenul lui Barna (Sorin Pădurariu – adjunct la croitorie și furnizor la aceeași croitorie), achizițiile tipografiei (banii au circulat în familia Macedonschi) sau achizițiile clubului de tenis (banii au circulat în familia Butnaru).

Inclusiv soția lui Dan Barna, Olguța Totolici, s-a deplasat împreună cu reprezentanții Hermannstadt Design la un târg de modă din Milano, în interesul croitoriei. Doamna Totolici era pe atunci administratorul DCG”, se arată în articolul RISE Project.

”Exercițiul de fact-checking” pune sub lupă și activitatea lui Cristian Ghinea, ministrul Fondurilor Europene în guvernarea Cioloș.

Astfel, Ghinea a publicat lista tuturor contractorilor din proiectele pe fonduri europene, cu nume, sume, obiective și achiziții. Doar că în cazul firmei lui Dan Barna, cea mai mare parte a achizițiilor sunt anonimizate.

De exemplu, proiectul de antreprenoriat “Biblioteca Bunelor Practici”, gestionat integral de compania lui Barna și eșuat complet, are toate achizițiile anonimizate. Contractorii sunt trecuți generic drept furnizori de servicii, protejați în regim de persoane fizice, deși majoritatea sunt companii comerciale.

Situația se repetă și în cazul proiectelor sociale “Punți Comunitare” și “Ses-am Deschide-te”.

Achizițiile din proiectele DCG au fost anonimizate în baza de date a ministerului”, notează jurnaliștii de la RISE Project.

Pe de altă parte, proiectele Teamnet, holdingul fondat de Sebastian Ghiță, sunt transparentizate corect. Totul în contextul în care Cristian Ghinea a fost în conflict deschis cu Ghiță în perioada în care primul era ministru.

Pe scurt, 67,88% dintre achizițiile dispuse în cadrul proiectelor europene din POSDRU, care implică firma lui Dan Barna, au fost anonimizate în baza publică de date a ministerului condus tot de Barna (adjunctul lui Ghinea)”, se mai arată în articolul RISE Project.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *