Skip to content
Politică

ROBOR – urzeala băncilor. Piperea bate șaua să priceapă DIICOT. Se va pune Tudose pe treabă? EXCLUSIV

economica.net

Avocatul Gheorghe Piperea (consilier onorific al prim-ministrului Mihai Tudose) a acordat vineri o amplă declarație pentru PSnews.ro, în care a creionat perspective sumbre pentru populație, din cauza manevrelor bancare din jurul indicelui ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate – rata medie a dobânzii pentru creditele în lei acordate pe piața interbancară, rată stabilită de către Banca Națională a României).

Discuția a pornit de la o declarație a premierului de la sfârșitul lunii septembrie, când a promis că îl va convoca pe guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, pentru ca acesta să dea explicații în legătură cu recenta majorare a ROBOR. La rândul lui, Isărescu a răspuns ironic la începutul acestei luni, dând asigurări că „se duce acasă, adică la bancă, să aibă grijă” de acest indice. Concret: l-am întrebat pe consilierul onorific al lui Tudose dacă între timp șeful Executivului a mai făcut vreun demers. În replică, avocatul Piperea a spus că a existat doar o participare a ministrului Finanțelor Publice, Ionuț Mișa, la o reuniune a Consiliului de Administrație (CA) al Băncii Centrale.

„Din câte știu, n-a existat o discuție directă între cei doi (Tudose și Isărescu – n.r.), ci una instituțională și a existat o participare a ministrului Finanțelor la un consiliu de administrație al Băncii Naționale, după care ați văzut: a apărut că Banca Națională vrea să calmeze creșterea mult prea rapidă a ROBOR, a injectat niște bani în piață… A trecut o săptămână, dar nu s-a întâmplat practic nimic (nu a stagnat creșterea ROBOR)… BNR a mai injectat o jumătate din banii pe care îi injectase în piață cu o săptămână înainte… E vorba nu de o «injecție» (cum se spune greșit în limbajul corporatist), ci de un împrumut de tip repo pe care îl dă Banca Națională unor bănci comerciale (e o politică de tip monetar)”, a afirmat Gheorghe Piperea.

În continuare, juristul a atras atenția că între timp ROBOR și-a reluat creșterea, Piperea evidențiind două motive pentru această evoluție.

„Din câte observați, ROBOR nu a scăzut; ba mai mult: și-a oprit perioada de stagnare (a început să crească din nou) și asta se întâmplă în special din două motive.

Unu: sunt chestiuni de economie comportamentală (behavioristă): este vorba despre faptul că, de mai mult de 7-10 luni de zile, anumite voci ale sistemului (mă refer la economiști-șefi de bănci, președinți de Consiliu Fiscal care sunt în același timp economiști-șefi de bănci și cu toate acestea nu sunt în conflict de interese), care spun că perioada dobânzilor scăzute (adică a «festinului» – «festin» de care în principal băncile au beneficiat) s-a terminat și că urmează o creștere a dobânzilor și că ăsta este un lucru natural.

Doi: de câteva săptămâni bune (după ce a apărut această informație), chiar Banca Națională spune că e ceva natural să crească ROBOR-ul și că n-ar trebui să ne surprindă această chestiune. Dacă ar fi vorba despre o creștere naturală (așa cum se întâmplă în piețe mature și profunde – cum este piața americană sau cea europeană), am putea spune că nu e nimic de obiectat. Problema care se pune nu este că acum creșterea asta este sau nu naturală. Problema care se pune este că scăderea inadmisibil de abruptă și ținerea acestui indice ROBOR la o valoare de trei ori mai mică decât indicele dobânzii de referință a Băncii Naționale au fost artificiale. Asta este problema reală și aici se poate vorbi despre o eventuală regie, pentru că aici, în afară de faptul că, pe fondul unui ROBOR foarte scăzut, a crescut exponențial creditarea în lei… Și nu orice fel de creditare, ci în special cea din programul Prima Casă. La ora actuală, s-a ajuns la 220.000 de credite ipotecare date în interiorul acestui program, cele mai multe în ultimii 3 ani, la dobânzi extrem de reduse, pentru că dobânda se calculează în funcție de ROBOR: la ROBOR se adaugă o marjă fixă, undeva la 2-2,5%; doar că, atunci când ROBOR-ul este foarte mic, PARE că această dobândă este foarte mică și deci creditul este foarte ieftin; numai că, atunci când începe să crească ROBOR-ul (și crește ROBOR-ul și pentru că băncile încep să se împrumute între ele, la costuri mult mai mari decât ar arăta piața), se ajunge ca ratele respective să fie din ce în ce mai voluminoase. Se face greșeala uneori să se calculeze în felul următor: «La o rată de 1.000 de lei, hai să adăugăm 2 puncte procentuale (cât înseamnă creșterea ROBOR-ului) și ne dă o creștere a ratei care nu este așa de semnificativă!» În realitate, însă, se face o foarte mare greșeală, pentru că ROBOR-ul nu se aplică doar la o rată, ci la întreaga sumă (la soldul creditului) și în plus creditele de acest gen sunt împărțite în 3-4-5 perioade, perioada inițială însemnând că nu se plătește aproape deloc din principal, dar se plătesc foarte multe rate. De aceea, o creștere de 2 puncte procentuale a ROBOR poate să ajungă ca ăla care are în momentul de față o rată de 1.000 de lei să plătească 1.600 de lei imediat ce a sărit cu două puncte ROBOR-ul. Ca să nu mai vorbim de faptul că, dacă se ajunge la predicția din martie a președintelui Consiliului Fiscal (de ROBOR 5%), se ajunge la o dublare a ratei – lucru care, după părerea mea, se va întâmpla prin februarie. Doamne, ferește să se întâmple! Dar ăsta este trendul pe care eu îl sesisze și asta este o regie, un scenariu”, a detaliat profesorul universitar.

În acest punct, Gheorghe Piperea a lansat săgeți în mod voalat către cei din PSD, care au pierdut vremea cu dispute politice, în loc să se ocupe de economie, care – estimează avocatul, se va confrunta cu o „înghețare”, în special din cauza creșterii economice nesustenabile, bazate nu atât pe consum, cât mai ales pe credit.

Problema foarte mare este că, în timp ce sunt dispute politice la nivelul unui partid de guvernământ, avem în față două categorii de ierni. Una este iarna propriu-zisă (care bate la ușă), iar cealaltă este iarna mult mai gravă, mult mai delicată a înghețării economiei. Primul pas în înghețarea economiei este să se întâmple această creștere a ratelor la creditele luate în lei în perioada 2014-2017, pentru că la ora actuală se consumă foarte mult, în special pe credit. În momentul în care oamenii vor vedea că cei care și-au luat credite «ieftine» în perioada 2014-2017 nu mai au credite chiar așa de ieftine, va apărea un recul. Gândiți-vă: toată lumea vrea să-și cumpere case în momentul de față, pentru că încă are impresia că este ieftin creditul. Când se va vedea, însă, că nu mai este chiar așa, că crește rata de la 1.000 la 1.600 de lei în 3-4 luni de zile, o să apară efectul de recul. Cel mai grav este că o să apară un efect de recul și în cazul celor care au bani proprii, care vor vedea că viața se scumpește. Și atunci principalul lucru pe care îl vor face va fi să economisească (să nu mai cheltuie, să nu mai consume). Iar economia – precum observați – crește aproape în totalitate pe bază de consum (cam patru cincimi, după calculele mele, înseamnă consum)”, a subliniat Piperea.

Revenind la subiectul ROBOR, avocatul a spus că nu doar Consiliul Concurenței ar trebui să ancheteze presupusa înțelegere dintre bănci pentru creșterea aparent artificială a indicelui, ci chiar și procurorii de la DIICOT. Cu această ocazie, Gheorghe Piperea l-a criticat dur pe guvernatorul Mugur Isărescu, amintind că șeful Băncii Centrale nu doar că nu a avertizat populația în legătură cu potențialele riscuri legate de creditare, ci i-a încurajat pe români să contracteze împrumuturi.

„Un element fundamental pentru cei de la Consiliul Concurenței care investighează în momentul de față cartelul bancar al celor 10 bănci care dau cotații de ROBOR (și probabil și pentru cei de la DIICOT – pentru că atunci când s-a manipulat LIBOR a intervenit FBI-ul, spre exemplu, și i-a pus pe cei 10 mari bancheri globali să plătească amenzi penale de câteva zeci de miliarde de dolari) este următorul lucru: în perioada aceasta cât a fost creditul ieftin (credit artificial ținut ieftin, întrucât amintiți-vă, vă rog: timp de 3 ani de zile, dobânda de intervenție a Băncii Naționale a stat la 1,75%, în timp ce ROBOR-ul era undeva la 0,6%, de trei ori mai mic decât acum), a venit tot establishmentul bancar, dar în principal domnul Isărescu, care le-a spus cetățenilor români: «Luați acum credit, că este ieftin!» La fel ca în cazul 2006-2008 (când, de asemenea, ca un agent comercial al băncilor, domnul Isărescu spunea: «Luați credite, că e bine, ca să funcționeze economia!»), nu numai că nu i-a avertizat, dar i-a făcut… Pentru că omul simplu, profanul, ce să facă atunci când vede că cineva de la tribuna de guvernator al Băncii Naționale îi spune să ia credite? Va crede ce spune corifeul, faraonul, și va lua credite!

Doar că omul n-a fost avertizat că o să crească ROBOR-ul. Și atenție: nu e o creștere naturală (așa cum ne lasă să credem domnii de la Banca Națională), pentru că indicii de dobândă medii interbancari nu sunt prețuri ale cartofilor sau ale roșiilor în piață, ca să scadă sau să crească în mod natural (în funcție de ofertă și de cerere). Astea sunt prețuri de laborator, sunt calcule care se fac în funcție de indici macroeconomici. Sunt prețuri macro. De aceea eu spun că acesta este principalul motiv pentru care autoritățile în materie de concurență (și, dacă n-o fac românii noștri, ar trebui s-o facă Comisia Europeană) ar trebui să se întrebe foarte serios dacă nu cumva aici este vorba despre o regie, despre un cartel”, a punctat Piperea.

Întrebat dacă ia în calcul să sesizeze DIICOT-ul în legătură cu „cartelul” despre care vorbește, avocatul a arătat cu degetul spre Guvern și spre Ministerul Finanțelor Publice (MFP).

„Eu personal nu (n-am de gând și nici n-am vreo competență), dar probabil va face acest gen de sesizare fie Guvernul în sine (prin Corpul de Control), fie Ministerul Finanțelor”, a sunat răspunsul juristului.

În altă ordine de idei, consilierul onorific al prim-ministrului a tras un semnal de alarmă legat de efectul grav pe care majorarea ROBOR-ului o va avea asupra deficitului bugetar și, în ultimă instanță, asupra populației.

Creșterea ROBOR-ului nu afectează numai populația, ci și bugetul de stat, pentru că – precum știți – programul Prima Casă este garantat în proporție de 50% de la bugetul de stat. Cu cât vor fi mai mulți cei care nu-și mai plătesc datoriile, cu atât mai multe plăți de la bugetul statului se vor face către bănci, iar statul după ce va plăti băncile va merge după evacuatul din casă și-l va urmări, pentru a recupera de la el suma aceea, cu o dobândă de 18%. Bineînțeles că asta va duce la un deficit bugetar artificial.

A doua chestiune (mult mai importantă): statul trebuie să se împrumute, ca să-și finanțeze deficitul bugetar (asta este situația în care a ajuns orice țară din lume; nu doar România). Împrumuturile în lei pe piața românească sunt în momentul acesta mai scumpe decât și-ar putea permite statul. De altfel, s-a văzut: au fost două încercări de împrumut – nu s-au finalizat, întrucât băncile au zis că dobânda oferită de stat este prea mică și nu s-au vândut titlurile de stat. Bine că au reușit să plaseze niște eurobonduri de 1 miliard de euro pe piața europeană! Ăsta este un lucru bun, dar statul are tot interesul să vadă dacă nu cumva a fost o chestiune artificială acolo, pentru că – iată – crește costul de finanțare, respectiv are posibilitatea să crească deficitul bugetar. Iar la eventualele incoerențe, greșeli ale Guvernului (pe care putem să le discutăm, evident: tot ce s-a întâmplat în ultima vreme, începând cu supraacciza) se adaugă această regie, care nu este în regulă deloc”, a zis Piperea.

În opinia avocatului, majorarea ROBOR poate fi privită ca o contralovitură a băncilor după ce ANAF le deranjase cu o serie de controale legate de plata impozitului pe profit în ultimii șase ani.

„E o regie care poate să fie văzută ca un fel de măsură de retorsiune a sistemului bancar, pentru că Fiscul și-a permis să ceară să se plătească niște impozite, în condițiile în care acele bănci și-au «coafat» contabilitatea, și-au optimizat-o, în așa fel încât să nu plătească impozite”, susține Piperea.

Chestionat ce promisiuni a reușit să obțină de la premierul Mihai Tudose (mai precis, ce demersuri i-a spus șeful Guvernului că va face în legătură cu sistemul bancar), Gheorghe Piperea a replicat: „Sunt lucruri pe care le pot discuta cu dumneavoastră, lucruri pe care nu le pot discuta. Este clar însă că nu tot ceea ce v-am spus aici am apucat să-i spun premierului, dar în proporție destul de consistentă sunt puse pe hârtie și sunt transmise, pentru că asta cred eu că trebuie să facă un consilier. Dacă a luat sau nu măsuri, asta nu mai este decizia mea, ci a domniei sale și a Guvernului. Unele lucruri sunt congruente și aș spune chiar că băncile s-au și conformat. De altfel, ați văzut că a fost o refacere a unui impozit pe activitatea unei bănci, banca respectivă a plătit… Desigur: a spus că urmează să facă niște procese. E tot dreptul din lume al oricui (deci și al unei bănci): să facă un proces contra Fiscului român”.

În încheiere, solicitat să precizeze dacă recentul scandal din interiorul coaliției nu i-a lăsat timp lui Tudose să se ocupe de economie și de bănci, avocatul Piperea a confirmat.

„Eu cred că se poate considera că este un rezultat natural. Gândiți-vă: a fost o săptămână foarte tensionată și probabil că au fost alte priorități. Dar foarte bine că s-a terminat așa (îmi pare rău că s-a ajuns aici și că până acum cei doi – domnii Dragnea și Tudose – au fost pur și simplu în câte o colivie separată, ca în dilema prizonierilor). Bine însă că au reușit să colaboreze și să iasă din aceste colivii. Acum măsurile care trebuie luate sunt urgente, pentru că – repet – ei (în primul rând), dar și noi, populația, avem de înfruntat două ierni. Ca să parafrazez o replică celebră dintr-un serial („Game of Thrones” / „Urzeala tronurilor” – n.r.): «Winter is coming!»” a conchis profesorul universitar.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *