Viceprim-ministrul Oana Gheorghiu a anunțat vineri lansarea unui program național de instruire dedicat funcționarilor publici, care vor fi pregătiți să înțeleagă atât beneficiile, cât și riscurile utilizării inteligenței artificiale în procesul de luare a deciziilor ce pot afecta direct cetățenii.
Declarația a fost făcută în cadrul evenimentului AI & Big Data Conference – Regional AI Valley, organizat la București de American Chamber of Commerce in Romania, împreună cu American Chamber of Commerce in Moldova și American Chamber of Commerce in Ukraine.
Vicepremierul a recunoscut că România nu se află încă printre liderii digitalizării. „România nu este un lider digital, nu încă. Avem sisteme vechi și instituții fragmentate. Apăsăm butonul de restart”, a afirmat Gheorghiu.
Potrivit acesteia, programul de training va avea rolul de a pregăti angajații din administrația publică pentru utilizarea responsabilă a tehnologiilor bazate pe AI, mai ales în situații sensibile. Ea a subliniat că, înainte de extinderea pe scară largă a acestor soluții, este esențială stabilirea unui cadru clar de reguli.
În paralel, Guvernul lucrează la dezvoltarea cloudului guvernamental, o infrastructură menită să integreze bazele de date ale instituțiilor publice și să elimine fragmentarea sistemelor IT existente. Totodată, platforma „Fără hârtie”, lansată pentru raportarea blocajelor birocratice din administrație, a înregistrat peste 1.000 de sesizări chiar în prima zi de funcționare.
Gheorghiu a arătat că inteligența artificială poate contribui la simplificarea procedurilor administrative și la eliminarea pașilor inutili din procesele instituțiilor publice, însă doar dacă tehnologia este integrată într-o reformă mai amplă a administrației și într-un cadru de reglementare clar.
Studiu Google: majoritatea joburilor din administrație ar putea beneficia de AI
Un raport realizat la inițiativa Google indică faptul că aproximativ 54% dintre angajații din administrația publică din România au folosit deja instrumente de inteligență artificială în activitățile lor personale. În schimb, doar 23% dintre instituțiile publice au implementat soluții AI integrate în operațiunile oficiale, ceea ce evidențiază un decalaj semnificativ între utilizarea individuală și adoptarea instituțională a tehnologiei.
Conform studiului, aproximativ 69% dintre locurile de muncă din administrația publică ar putea beneficia de automatizarea oferită de instrumentele AI. O astfel de transformare ar putea crește eficiența serviciilor publice și ar permite funcționarilor să se concentreze pe activități cu valoare adăugată mai mare, dacă există strategii adecvate de implementare.
Raportul estimează, de asemenea, că inteligența artificială generativă ar putea aduce economiei României beneficii de aproximativ 660 de milioane de euro în următorul deceniu.
Cu toate acestea, utilizarea AI în rândul angajaților din România rămâne sub media globală. Doar 44% dintre salariați au folosit astfel de instrumente în ultimul an, comparativ cu media globală de 57%. Utilizarea este mai frecventă în rândul managerilor și executivilor, în timp ce angajații fără funcții de conducere folosesc mai rar aceste tehnologii.
Specialiștii atrag atenția că adoptarea inteligenței artificiale, atât în sectorul public, cât și în cel privat, este încetinită de lipsa competențelor digitale specializate, de resursele financiare limitate și de infrastructura IT fragmentată. În acest context, programele de instruire și politicile publice dedicate sunt considerate esențiale pentru accelerarea digitalizării administrației și creșterea eficienței serviciilor publice.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
