Skip to content
Societate

Roexit? Aproape 7 români din 10 consideră că interesul național ar trebui să primeze în fața regulilor UE. Chiar cu riscul ieșirii din Uniunea Europeană SONDAJ

politicscam.ro

Aproximativ două treimi dintre români consideră că România trebuie să își apere interesele naționale atunci când sunt în dezacord cu regulile Uniunii Europene, chiar dacă riscă să își piardă poziția de stat membru al UE. Aproape 60% din populație este însă de părere că, în viitor, România s-ar dezvolta mai bine economic dacă ar rămâne în interiorul Uniunii Europene. Sunt două dintre concluziile principale ale sondajului de opinie intitulat ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Partea a III-a.

Sondajul de opinie ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Ediția a III-a a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group (www.strategicthinking.roîn cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project (www.truestoryproject.ro).

Sondajul de opinie, realizat în perioada 15 – 27 septembrie 2021, este împărțit în cinci capitole, al treilea capitol fiind dedicat opiniei românilor privind apartenența la UE și apărarea intereselor naționale.

Remus Ștefureac, președinte Strategic Thinking Group: ”Lipsa de orizont a populației afectată de crizele interne multiple care se suprapun în România, precum și o intensificare puternică a vizibilității  narativelor subversive eurosceptice vehiculate tot mai mult în special în mediul online au determinat o scădere accentuată a optimismului cu privire la avantajele integrării europene. Chiar dacă evaluările negative ale populației din luna septembrie pot fi și conjuncturale – o reacție emoțională la criza guvernamentală – atrage atenția faptul că ponderea populației care susține că aderarea la Uniunea Europeană a adus țării mai degrabă avantaje a devenit similară cu ponderea populației care declară că aderarea a adus dezavantaje. Comparativ cu începutul anului, regresul este evident în condițiile în care în martie 2021, românii care susțineau că aderarea a adus mai degrabă avantaje erau de aproape două ori mai mulți decât cei care credeau că aderarea a adus dezavantaje. Cu toate că majoritatea populației României rămâne rațională și consideră că țara s-ar dezvolta mai bine economic dacă ar rămâne în UE, creșterea curentului eurosceptic, fie ea și conjuncturală, reprezintă cel mai serios semnal de alarmă pentru clasa politică, pentru mediul de afaceri, pentru elitele intelectuale, pentru societatea noastră în ansamblu. Sursele acestei evoluții sunt multiple, de la sancționarea de către populație incapacității administrative a autorităților române de a valorifica eficient statutul stat de membru, la influențele eurosceptice venite chiar dinspre țări vestice sau din Europa Centrală și de Est, și până la acțiuni de dezinformare și propagandă antieuropeană susținute agresiv din spații geopolitice ostile care au găsit și în România vectori subversivi de transmitere. Aderarea la Uniunea Europeană, un câștig uriaș și o realizare istorică în interes național pentru întreaga națiunea română, este pusă acum sub semnul întrebării din cauza indolenței și a unui discurs iresponsabil, cu adevărat anti-național.”

Dan Andronache, vice-președinte True Story Project (TSP): ”Trendul ultimului an de evidentă scădere a sentimentului de apartenență la Uniunea Europeană este explicat de factori precum: contextul pandemic restrictiv la nivel european, inflația generalizată și în ultima perioadă, criza politică generată atât de iresponsabil pe fondul crizei economico-sanitare. Dar, deloc de neglijat, acest sentiment este augmentat de fluxul de informații false, trunchiate pe linia curentului antivaxer  intern și extern și de lacunele culturii economico-financiare.  În mod îngrijorător, această scădere a încrederii populației în UE nu pune pe gânduri niciunul din vectorii politici mioritici, în condițiile în care, pe termen lung, acest trend poate clătina stabilitatea socială, apartenența și opțiunile geopolitice ale României” .

ANALIZA EXTINSĂ ȘI INTERPRETAREA DATELOR

Avantaje vs. Dezavantaje ale aderării la UE

Punând în balanță toate implicațiile asupra vieții economice și sociale, asupra familiei și vieții personale, 47,2% dintre cei chestionați (față de 56,2% în iunie și 61,4% în martie) consideră că aderarea României la Uniunea Europeană a adus mai degrabă avantaje, în timp ce 46,1% sunt de părerea contrarie (față de 35,1% în iunie și 35,2% în martie). Nu știu sau nu răspund la această întrebare 6,7%.

Analiza socio-demografică: Sunt de părere că aderarea României la Uniunea Europeană a adus mai degrabă avantaje în special cei cu vârsta sub 45 de ani, persoanele cu educație superioară și gulerele albe. Cei cu un nivel de educație mai scăzut, gulerele gri și albastre consideră într-o proporție mai mare decât celelalte categorii că aderarea României la Uniunea Europeană a adus mai degrabă dezavantaje.

Reguli europene vs. interese naționale

27,3% dintre români sunt de părere că, în calitate de stat membru, România trebuie să respecte regulile Uniunii Europene, chiar și atunci când îi sunt afectate interesele naționale (față de 28% în iunie). 68,5% consideră că România trebuie să își apere interesele naționale atunci când sunt în dezacord cu regulile Uniunii Europene, chiar dacă riscă să își piardă poziția de stat membru al UE (față de 64,8% în iunie). 4,2% nu știu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: Consideră într-o măsură mai mare decât restul populației că în calitate de stat membru, România trebuie să respecte regulile Uniunii Europene, chiar și atunci când îi sunt afectate interesele naționale în special bărbații, tinerii sub 30 de ani, locuitorii din București. Sunt de părere că România trebuie să își apere interesele naționale atunci când sunt în dezacord cu regulile Uniunii Europene, chiar dacă riscă să își piardă poziția de stat membru al UE în special femeile, persoanele cu vârsta cuprinsă între 45 și 59 de ani, gulerele gri și persoanele care locuiesc în orașe sub 90 de mii de locuitori.

Potențiala ieșire din UE a României

Din totalul celor care consideră că România trebuie să își apere interesele naționale atunci când sunt în dezacord cu regulile Uniunii Europene, chiar dacă riscă să își piardă poziția de stat membru al UE, 59% cred că ieșirea din UE ar afecta interesele naționale ale țării noastre, ceea ce reprezintă aproximativ 40% din totalul eșantionului/populației. 34,2% (23% din total eșantion) sunt de părerea contrarie. Ponderea non-răspunsurilor este de 6,8%.

Analiza socio-demografică: Persoanele cu educație superioară și locuitorii din urban consideră într-o proporție mai mare decât media că ieșirea din UE ar afecta interesele țării noastre. Sunt de părere că ieșirea din UE nu ar afecta interesele țării noastre cu precădere bărbații și gulerele albastre.

Rolul UE în dezvoltarea economică a României

Afirmația ”În viitor, România s-ar dezvolta mai bine economic dacă ar fi în interiorul Uniunii Europene” întrunește acordul a 57,8% dintre cei intervievați (față de 62,9% în iunie). 32,9% consideră că ”în viitor, România s-ar dezvolta mai bine economic dacă ar fi în afara Uniunii Europene” (față de 27% în iunie), iar 9,2% nu știu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: Bărbații, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, gulerele albe, locuitorii din regiunea Centru, sunt de acord într-o proporție mai mare decât media cu afirmația ”În viitor, România s-ar dezvolta mai bine economic dacă ar fi în interiorul Uniunii Europene”. Sunt de acord cu afirmația ”În viitor, România s-ar dezvolta mai bine economic dacă ar fi în afara Uniunii Europene” mai ales persoanele cu un nivel de educație mai scăzut și gulerele gri.

DATE METODOLOGICE

Sondajul de opinie ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Ediția a III-a a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States – și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project.

Ancheta sociologică s-a derulat în perioada 15-27 septembrie 2021, metoda de cercetare fiind interviu prin intermediul chestionarului.

Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1204 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.8 %, la un grad de încredere de 95%.

Primele două ediții au fost realizate în martie și iunie 2021, putând fi consultate pe pagina https://www.strategicthinking.ro/category/proiecte/

—–

STRATEGIC THINKING GROUP – Asociația Grupul de Gândire Strategică (www.strategicthinking.ro) este un think tank avangardist care își propune să furnizeze o platformă civică activă dedicată încurajării reflecției și a gândirii strategice prin analize, studii și cercetări de profunzime. STRATEGIC THINKING GROUP sprijină dezbaterile publice bazate pe utilizarea riguroasă de date științifice și evaluări structurate în vederea elaborării de contribuții de substanță pentru dezvoltare și progres în domenii relevante din sectorul public și privat.

TRUE STORY PROJECT – True Story Project (www.truestoryproject.ro)  reprezintă o sursă de știri și analize verificate, relevante și de interes despre România și bazinul Mării Negre în contextul geopolitic internațional. TSP își propune realizarea unei informări bazate pe adevăr, promovarea valorilor statului de drept și a economiei de piață și stimularea gândirii critice la nivelul populației.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *