Duminică, românii sunt așteptați la urne pentru a alege președintele pentru următorii cinci ani. Acesta ocupă cea mai înaltă funcție din stat, iar rolul și atribuțiile sale sunt stabilite prin Constituție. Eventualele neclarități ajung să fie rezolvate de Curtea Constituțională, cea care are cuvântul final și obligatoriu în materie.
Potrivit Constituției, președintele României reprezintă statul român și este garantul independenței naționale, al unității și al integrității teritoriale a țării. Președintele României veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice. În acest scop, președintele exercită funcția de mediere între puterile statului, precum și între stat și societate (Titlul III, Capitolul II, Articolul 80 din Constituția României)
Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.
Preşedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.
În Constituția României, rolul președintelui este definit la Titlul III – Autoritățile Publice, Capitolul II, articolul 80:
ARTICOLUL 80 – Rolul Preşedintelui
(1) Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării.
(2) Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.
Atribuțiile președintelui sunt prevăzute foarte clar în Constituție
În Constituție, de la Articolul 85 și până la Articolul 94 sunt prevăzute atribuțiile președintelui. Acestea sunt împărțite în două mari categorii:
Politica internă
Politica externă
Pe plan intern, principalele atribuții ale președintelui sunt:
– numirea Guvernului – Art 85 din Constituție
– consultarea Guvernului – Art 86 din Constituție
– participarea la şedinţele Guvernului – Art 87 din Constituție
– mesaje – Art 88 din Constituție
– dizolvarea Parlamentului – Art 89 din Constituție
– referendumul – Art 90 din Constituție
Numirea Guvernului
Unul dintre cele mai importante roluri ale președintelui în politica internă este cea de numirea Guvernului. Concret este vorba despre numirea premierului, apoi acesta își formează echipa.
Potrivit Constituție Președintele „numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament”.
Șeful statului nu are puterea de a-l revoca pe prim-ministru. În caz de remaniere guvernamentală, președintele poate revoca și numi membri ai Guvernului, dar doar la propunerea prim-ministrului. În cazul în care funcția de prim-ministru rămâne vacantă, președintele desemnează un prim-ministru interimar din rândul membrilor Guvernului, până la formarea unui nou cabinet.
Consultări și participarea la ședințele Guvernului
Președintele nu conduce direct Guvernul, da se poate consulta cu membrii acestuia când există probleme urgente sau de importanță majoră pentru țară. Potrivit Constituției, are dreptul de a participa la ședințele Guvernului în situații speciale – când se discută despre politica externă, apărarea țării sau ordinea publică.
În cazul în care prim-ministrului solicită, președintele poate participa și la alte ședințe guvernamentale.
Mesaje către Parlament și promulgarea legilor
În ceea ce privește promulgarea legilor, potrivit articolului 77 din Constituția României, legea se trimite, spre promulgare, președintelui României. Promulgarea legii se face în termen de cel mult 20 de zile de la primire. Înainte de promulgare, președintele poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii. Dacă președintele a cerut reexaminarea legii ori dacă s-a cerut verificarea constituționalității ei, promulgarea legii se face în cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare sau de la primirea deciziei Curții Constituționale, prin care i s-a confirmat constituționalitatea.
Potrivit articolului 88, președintele României adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale națiunii.
Referitor la dizolvarea Parlamentului, articolul 89 al Constituției României prevede că: ”După consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, președintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură”. În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată. Totodată, Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului președintelui României și nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență.
Articolul 90 al Constituției, referitor la referendum, arată că: ”Președintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-și exprime, prin referendum, voința cu privire la probleme de interes național”.
Atribuțiile președintelui României pe plan extern
Atribuțiile președintelui României în domeniul politicii externe sunt prevăzute în articolul 91 al Constituției. Astfel, președintele încheie tratate internaționale în numele României, negociate de Guvern, și le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelalte tratate și acorduri internaționale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege.
De asemenea, președintele, la propunerea Guvernului, acreditează și recheamă reprezentanții diplomatici ai României și aprobă înființarea, desființarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice. Reprezentanții diplomatici ai altor state sunt acreditați pe lângă președintele României.
În ceea ce privește reprezentarea la nivelul UE, după o decizie similară din 2012, în 2014 Curtea Constituțională, la sesizarea premierului de atunci, Victor Ponta, a decis, cu unanimitate de voturi, că președintele României este cel în măsură să reprezinte statul român la Consiliul European al UE.
Organizarea de referendumuri
Președintele poate apela direct la voința poporului prin intermediul unui referendum de tip consultativ, după ce se consultă întâi cu Parlamentului. Această măsură este folosită pentru a da o greutate mai mare, democratică, soluționării unor probleme de interes național. De exemplu, în 2009, președintele Traian Băsescu a cerut organizarea unui referendum pentru reducerea numărului de parlamentari la maximum 300 și trecererea României pe un sistem legislativ cu Parlament unicameral. Populația a votat în favoarea acestor propuneri însă acele prevederi nu au fost puse în practică până în ziua de azi. Referendumul consultativ și-a îndeplinit menirea: a reflectat dorința populației. Pentru a modifica însă ceva atât de important precum structura Parlamentului ar fi fost nevoie de un referendum de modificare a Constituției, nu doar de un „sondaj de opinie național” organizat de Cotroceni.
Atribuții în domeniul apărării țării și al securității naționale
Art 92 din Constituție clarifică poziția președintelui în ceea ce privește domeniul apărării:
„(1) Preşedintele României este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
(2) El poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. Numai în cazuri excepţionale, hotărârea Preşedintelui se supune ulterior aprobării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare.
(3) În caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, Preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţă Parlamentului, printr-un mesaj. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii.
(4) În caz de mobilizare sau de război Parlamentul îşi continuă activitatea pe toată durata acestor stări, iar dacă nu se află în sesiune, se convoacă de drept în 24 de ore de la declararea lor”.
După cum se observă, unul dintre cele mai importante roluri ale președintelui este legat de apărarea națională.
Președintele României este comandantul suprem al forțelor armate și, în caz de necesitate, poate declara mobilizarea acestora.
Alineatul 3 din Constituție subliniază foarte clar calitatea de comandant suprem al Armatei, prin sintagma „aduce neîntârziat la cunoștință Parlamentului”. Deci președintele nu este legat, constituțional, de poziția Parlamentului în deciziile sale militare.
Dacă lucrurile se complică la nivel național, el poate să instituie starea de asediu sau starea de urgență. Totul se face respectând legea, iar măsura trebuie aprobată de Parlament în cel mult 5 zile de la luarea acesteia.
Alte atribuții ale președintelui României
Alte atribuții ale președintelui României sunt, potrivit articolului 94 din Constituție, următoarele: conferă decorații și titluri de onoare; acordă gradele de mareșal, de general și de amiral; numește în funcții publice, în condițiile prevăzute de lege; acordă grațierea individuală.
În exercitarea atribuțiilor sale, președintele României emite decrete care se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistența decretului, se menționează în articolul 100 al Constituției, notează Agerpres.
Citeste mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
