România a înregistrat anul trecut o stagnare în ceea ce privește evoluția cheltuielilor cu salariile bugetarilor, calculate ca pondere în veniturile bugetului, la aproape 30%. Doar alte două state din UE, Letonia și Malta, au cheltuit pe salarii mai mult decât România, deși la o diferență foarte mică, arată calculele Profit.ro.
De ce este important: România nu este un stat cu cheltuieli foarte mari, dar are venituri reduse la buget, din cauza ineficienței aparatului fiscal, care abia acum se află în proces de modernizare, dar și din cauza numărului foarte mare de scutiri de taxe și regimuri fiscale speciale acordate de politicieni unor tipuri de venituri.
După doi ani de consolidare în ce privește cheltuielile cu bugetarii, în care s-a coborât de la recordul de cheltuieli de 37,44% din venituri în 2020 la 29,83% în 2022, anul 2023 a fost unul de stagnare, în care Guvernul a cedat în mai multe rânduri protestelor și a majorat salarii peste ceea ce fusese programat în construcția bugetară, în timp ce veniturile colectate nu au evoluat spectaculos.
În 2022, România a coborât ,pentru prima dată după cinci ani, de pe prima poziție în UE în ce privește ponderea salariilor bugetarilor în veniturile statului.
Statul român are o problemă în ce privește salariile bugetarilor din cauza nivelului scăzut al veniturilor, România fiind (după cum se poate vedea în unul dintre tabelele de mai jos) la coada clasamentului UE în ce privește veniturile colectate la buget. În același timp, însă, România are cheltuieli cu salariile bugetarilor reprezentând 10% din PIB, la același nivel cu media UE.
Această combinație de cheltuieli mai mari și venituri mai mici face din salarizarea sectorului bugetar (alături de cheltuielile cu pensiile) una dintre problemele majore ale bugetului.
Pentru anul 2023, cheltuielile cu angajații sectorului public au fost de 29,94% din venituri, față de media UE de 21,81%, în timp ce, raportate la PIB, aceleași cheltuieli au fost de 10% din PIB, la fel ca media UE. Veniturile bugetului României au fost, însă, de 33,6% din PIB, comparativ cu media UE de 45,9% din PIB.
Comisia Europeană a anunțat recent pentru România un deficit bugetar ESA de 6,6% din PIB aferent anului 2023, în timp ce România anticipa un deficit de 5,9% din PIB. Deficitul de 6,6% nu este doar mai ridicat față de cel estimat de autoritățile române, dar marchează și o înrăutățire față de 2022, când s-a situat la 6,3%.
Această înrăutățire a deficitului bugetar va reprezenta o problemă semnificativă pentru România în raport cu Comisia Europeană. Comisia a acceptat anul trecut o îndepărtare a României de țintele din procedura de deficit excesiv, dar a solicitat constant ca deficitul să fie, macar, în scădere față de 2022.
Potrivit celor mai recente date disponibile, prezentate de Profit.ro, numărul posturilor ocupate din instituțiile statului a scăzut în martie, pentru a patra lună consecutiv, și a ajuns la 1.289.540 locuri. Chiar dacă scăderile din ultimele luni nu au fost semnificative – de exemplu, în martie declinul a fost de 425 – după cele patru luni de reducere a aparatului bugetar, numărul de posturi ocupate este cu 5.690 sub nivelul din noiembrie, ultima lună de creștere, și cu 3.019 sub decembrie, potrivit calculelor Profit.ro.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
