România a pierdut în primă instanță procesul intentat de compania farmaceutică Pfizer în Belgia, după ce Guvernul a refuzat să achite contravaloarea a peste 20 de milioane de doze de vaccin anti-COVID-19.
Decizia instanței belgiene obligă statul român la plata unei sume de aproximativ 600 de milioane de euro, potrivit Digi24. Potrivit datelor din dosar, suma reprezintă echivalentul a circa 28 de milioane de doze de vaccin pe care România a refuzat să le mai plătească începând cu anul 2023.
UPDATE 20:30
Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a afirmat, miercuri seară, după decizia referitoare la vaccinuri, că măsura este executorie, deci banii vor trebui viraţi într-un cont, chiarv dacă se va face apel. El a precizat că Ministerul Sănătăţii nu are această sumă în buget în momentul actual şi vor urma discuţii cu reprezentanţii Ministerului Finanţelor. Ministrul a explicat că dozele comandate, doar de la compania Pfizer, au depăşit cu mult populaţia României şi mai existau contracte cu alte trei companii.
”Ce vreau să mai subliniez este că se vede de la distanţă că dozele de vaccin, doar de la Pfizer, depăşesc cu mult populaţia României, inclusiv cu rappel”, a declarat, miercuri seară, într-o conferinţă de presă, ministrul Alexandru Rogobete.
El a explicat că în cursul zilei de joi va exista o discuţie cu reprezentanţii Ministerului Finanţelor şi cu cei care se ocupă de proces.
”Sigur că banii vor veni, cel mai probabil, din bugetul de stat, prin Ministerul Sănătăţii sau prin Ministerul Finanţerilor. Asta este un detaliu, un mecanism financiar care urmează să fie stabilit ulterior. Nu, astăzi Ministerul Sănătăţi nu are această sumă în bugetul de stat”, a mai declarat Rogobete.
UPDATE 20:15
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat miercuri că hotărârea instanței privind contractele cu Pfizer are caracter executoriu, ceea ce înseamnă că statul român ar putea fi obligat să plătească rapid sumele stabilite, chiar dacă există posibilitatea unui apel.
Potrivit ministrului, decizia are un impact major asupra României, având în vedere valoarea ridicată a obligațiilor financiare și acumularea de dobânzi.
„Este o decizie care are un impact semnificativ asupra României, mai ales că obiectul sau material este plata unei sume foarte mari de bani, plus dobânzile respective. De gestionarea acestei cauze nu s-a ocupat Ministerul de Justiţie, ci Ministerul de Finanţe, în conformitate cu dispoziţiile legale. Există cale de atac, dar această hotărâre are un caracter executoriu, ceea ce înseamnă că, în principiu, ea poate să fie pusă în executare, cu virarea sumelor de bani într-un cont”, a spus ministrul Justiţiei.
Radu Marinescu a precizat că vor urmări ce se întâmplă, executarea căi de atac şi vor vedea dacă ceva mai poate fi schimbat. Ministrul a menţionat că în momentul de faţă nu poate să comenteze dacă există sau nu există o răspundere juridică a celor care au participat la încheierea sau semnarea acestor contracte.
„Deocamdată există acest litigiu care are o natură civilă. Din câte cunosc, există şi o cauză penală, dar, aşa cum am spus întotdeauna ca ministru a justiţiei, nu pătrund în substanţa cauzelor care sunt investigate de către autorităţile judiciare. Dacă şi când şi cum va exista o astfel de formă de răspundere, urmează să vedem”, a completat Marinescu.
UPDATE 19:40
Social-democratul spune că suma de 600 de milioane de euro este aproximativ egală cu cu întregul pachet de solidaritate, „pentru care ne-am zbătut noi cei de la PSD să-l avem parte a bugetului”.
„Nu știu, eu o să vorbesc cu colegii mei, mie mi se pare că nu putem să lăsăm să treacă așa ușor pe lângă noi acest subiect. 600 de milioane de euro reprezintă foarte mulți bani, reprezintă, așa cum am spus, exact sumele pe care noi le-am direcționat prin buget către persoanele cu nevoi speciale, către pensionarii cu pensii mici. Și, la urmă, când cumperi vaccinuri pentru o populație de 3-4 ori mai mare decât populația României, s-ar putea ca cineva să trebuiască să dea cu subsemnatul”, a spus Grindeanu.
UPDATE 19:10
Fostul ministru al Sănătăţii, Vlad Voiculescu, afirmă, miercuri, că decizia instanţei cu privire la vaccinuri era previzibilă şi, chiar dacă nu este definitivă, slăbeşte şi mai mult poziţia României în procesul care continuă. Voiculescu afirmă că s-a ajuns aici deoarece, în 2023, ”România s-a aliniat cu Ungaria lui Orbán şi cu Polonia extremei drepte” şi a refuzat negocierea oferită de Pfizer şi Comisia Europeană, care au oferit posibilitatea ieşirii din contract. Voiculescu anunţă, de asemenea, că Guvernul Bolojan a făcut ceea ce trebuia făcut încă din 2023 – ”a dat mandat ministrului Sănătăţii să poarte urgent negocieri cu Pfizer”.
”În 2023, România s-a aliniat cu Ungaria lui Orbán şi cu Polonia extremei drepte. Acum plăteşte câteva sute de milioane de euro în plus şi cca. 150.000 de euro dobânzi pe zi pentru această decizie. Când Comisia Europeană şi Pfizer au oferit tuturor statelor membre o cale de ieşire negociată din contractele de vaccinuri COVID-19, re-eşalonare, reducere de volum, flexibilizare, douăzeci şi patru de ţări au acceptat. Trei au refuzat: Ungaria lui Viktor Orbán, Polonia condusă atunci de extrema dreaptă, şi România, unde domnii Rafila şi Ciucă au respins orice negociere fără să ofere măcar un răspuns propunerii Pfizer”, a scris, miercuri, pe Facebook, fostul ministru al Sănătăşii Vlad Voiculescu.
Potrivit acestuia, ”acum vine nota de plată”.
UPDATE 18:55
Social-democratul Florian Bodog (PSD) a declarat, miercuri, după ce România a pierdut în primă instanţă procesul cu Pfizer, că statul român are datoria să se apere şi să încerce să găsească o soluţie şi cel puţin să amânăm decizia, pentru că, dacă plătim în acest an această sumă, va fi extrem de greu pentru români şi pentru economie.
”Sunt foarte curios cum se va finaliza acest proces. Statul român are datoria să se apere şi să încerce să găsească o soluţie, să câştigăm procesul, cel puţin să amânăm decizia, pentru că, dacă plătim în acest an această sumă, va fi extrem de greu pentru români şi pentru economia românească”, a afirmat Florian Bodog, în emisiunea România Politică de la Prima News.
Bodog a arătat că ancheta din România pe acest subiect bate pasul pe loc iar USR l-a trimis pe ministrul Vlad Voiculescu în Parlamentul European.
”Asta în condiţiile în care, în formă lor de poziţie publică, atât domnul Voiculescu, cât şi doamna Clotild, sunt penali”, a mai comentat social-democratul.
UPDATE 18:35
Alexandru Rogobete va susţine miercuri de la ora 20:00, la sediul Ministerului Sănătății, o conferinţă de presă.
UPDATE 18:15
Fostul ministrul al Sănătăţii Ioana Mihăilă a declarat, miercuri, că se aşteaptă să mai fie modificări în deciziile instanţelor în ceea ce priveşte procesul cu Pfizer. Ea a explicat că România nu şi-a respectat contractul şi decizia pronunţată de o instanţa din Belgia este o consecinţă a acestui lucru. Pe de altă parte, explică fostul ministru, situaţia într-adevăr a fost altfel decât ce a estimat Uniunea Europeană în momentul în care a semnat contractul cu Pfizer.
UPDATE 17:30
Senatorul PSD Daniel Zamfir a reacționat public după informațiile privind pierderea procesului dintre România și Pfizer, lansând acuzații dure la adresa foștilor miniștri ai Sănătății din partea USR.
Într-o postare pe rețelele sociale, acesta a susținut că decizia instanței va avea un impact major asupra bugetului de stat, estimând că România ar urma să plătească aproximativ 3 miliarde de lei, la care se adaugă dobânzi.
Daniel Zamfir i-a acuzat pe foștii miniștri ai Sănătății, Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă, că ar fi comandat un număr excesiv de doze de vaccin împotriva COVID-19 în perioada pandemiei.
„Așa se întâmplă când incompetenți și neaveniți pun mâna pe bani publici”, a afirmat senatorul, criticând modul în care au fost gestionate achizițiile de vaccinuri.
––––––––
Motivația instanței
Judecătorii au stabilit că nu există nereguli în modul în care compania farmaceutică a obținut contractul pentru livrarea vaccinurilor. În același timp, instanța a concluzionat că România nu a respectat condițiile de încetare a acordului de achiziție.
„România nu a reușit să demonstreze că acordul – în special în ceea ce privește prețul și numărul de doze – a reprezentat un abuz de poziție dominantă din partea Pfizer”, se arată în motivarea instanței.
De asemenea, magistrații au subliniat că scăderea ratei de infectare cu COVID-19 în 2023 nu constituie un motiv suficient pentru modificarea sau anularea obligațiilor contractuale asumate.
Reacția companiei
Reprezentanții Pfizer au transmis că decizia instanței confirmă importanța respectării obligațiilor contractuale care au stat la baza răspunsului comun european în pandemie.
Compania a precizat că se așteaptă ca statele implicate, inclusiv România și Polonia, să respecte hotărârea instanței.
Cum s-a ajuns la litigiu
Disputa își are originea în anul 2023, când, pe fondul scăderii pandemiei de COVID-19, Comisia Europeană și Pfizer au negociat un amendament la contractele existente. Acesta prevedea reducerea numărului de doze contractate și extinderea livrărilor până în 2026.
Potrivit companiei, acest amendament ar fi permis României să diminueze cantitatea totală de vaccinuri achiziționate și să eșaloneze livrările rămase.
Guvernul României, prin Ministerul Sănătății condus la acea vreme de Alexandru Rafila, a refuzat însă semnarea acestui document, invocând condițiile financiare propuse, inclusiv plata compensatorie pentru dozele reduse.
În lipsa amendamentului, România a rămas obligată de prevederile contractului inițial din 2021, semnat în mandatul fostului ministru al Sănătății Ioana Mihăilă, care prevedea achiziția a 32 de milioane de doze până în iunie 2023.
Încercări de evitare a procesului
Compania farmaceutică a mai arătat că a propus Guvernului român o procedură de mediere, cu participarea reprezentanților Comisiei Europene, pentru a evita litigiul. Potrivit acesteia, autoritățile române nu au răspuns solicitării.
În acțiunea depusă în instanță, Pfizer a cerut nu doar plata sumelor datorate, ci și dobânzi calculate la rata de finanțare a Băncii Centrale Europene plus cinci puncte procentuale. Cheltuielile de judecată au fost estimate la 22.500 de euro.
Decizia nu este definitivă și poate fi atacată în instanțele superioare.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
