Ministrul de Finanţe, Marcel Boloş, a anunţat că România a primit primul Aviz Formal din cadrul procesului de aderare la OCDE, pas pe care îl consideră „vital pentru România în călătoria către dezvoltare și stabilitate economică”.
„Vă anunț că Ministerul Finanţelor, în calitate de punct focal pentru Comitetul Înalților Funcționari pentru Buget, a primit primul Aviz Formal din cadrul procesului de aderare a României la OECD. Evaluarea a vizat reformele întreprinse pentru a ne alinia la politicile și practicile #OCDE în domeniul guvernanței bugetare. De la eficientizarea cheltuielilor, capacitatea de a face față provocărilor bugetare și supravegherea eficientă a procesului bugetar, toate sunt principii cheie față de care ni se monitorizează atent progresele.
Un proces deloc ușor, aderarea la această organizație internațional este un pas vital pentru România în călătoria către dezvoltare și stabilitate economică. Tocmai de aceea suntem pe deplin implicați și tratăm fiecare etapă cu maximă seriozitate. Aderarea nu este doar un obiectiv, ci o necesitate pentru progresul și bunăstarea românilor.
A fi parte a acestei din #OCDE nu înseamnă doar acces la expertiză de vârf într-o varietate largă de domenii, ci ne-ar deschide oportunități uriașe: atragerea investițiilor străine, stimularea inovației și creșterea competitivității sunt doar câteva dintre avantaje.
Precizez că #MF îndeplinește rol de punct focal pentru Comitetul pentru Afaceri Fiscale (CFA) și pentru Comitetul Înalților Funcționari pentru Buget (SBO)”, a scris Boloş pe pagina sa de Facebook.
În cursul acestei săptămâni, OCDE a aprobat primul Aviz Formal în cadrul unui comitet sectorial, ca urmare a evaluării României în cadrul Comitetului Înalților Funcționari pentru Buget. Ministerul Finanțelor, în calitate de punct focal pentru Comitetul Înalților Funcționari pentru Buget obține astfel, primul Aviz Formal din cadrul procesului de aderare a României la OCDE.
România a fost evaluată în cadrul Comitetului Înalților Funcționari pentru Buget la data de 19 decembrie 2023, reprezentarea fiind asigurată de Ministerul Finanțelor la nivel de secretar de stat, Carmen Moraru, respectiv director general, Ioana Burlă.
„Suntem pe deplin implicați în procesul de aderare, tratăm fiecare etapă cu maximă seriozitate și suntem dornici să colaborăm cu experții OCDE pentru a ne alinia la cele mai bune politici și practici OCDE”, a declarat secretarul de stat în Ministerul Finanțelor, în debutul evaluării.
Prezentarea delegației MF, în cadrul evaluării Comitetului Înalților Funcționari pentru Buget a vizat reformele întreprinse de România din perspectiva alinierii la politicile și practicile OCDE în domeniul guvernanței bugetare.
Au fost punctate progresele României prin raportare la cele 4 principii cheie care ghidează evaluarea statelor candidate în cadrul Comitetului SBO:
i) eficientizarea cheltuielilor, prin alocarea și realocarea eficientă a resurselor publice pe baza unor dovezi concrete;
ii) capacitatea de a face față provocărilor bugetare existente și viitoare și de a aborda prioritățile politice de nivel înalt într-un mod sustenabil;
iii) acuratețea și accesibilitatea cheltuielilor publice prin mecanisme clare de transparență și responsabilitate;
iv) supravegherea eficientă a procesului bugetar de către parlamente și existența unor mecanisme de implicare a cetățenilor.
Ministerul Finanțelor îndeplinește rol de punct focal pentru Comitetul pentru Afaceri Fiscale (CFA) și pentru Comitetul Înalților Funcționari pentru Buget (SBO).
20 de ani de așteptare
În 2024 s-au împlinit 20 de ani de când România și-a depus oficial candidatura pentru a face parte din clubul select al țărilor membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Vorbim de două decenii fără progres.
Pe 25 ianuarie 2022, Consiliul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică a decis deschiderea negocierilor de aderare cu România. Alături de țara noastră, decizia de deschidere a negocierilor a mai vizat Argentina, Brazilia, Bulgaria, Croația și Peru.
Despre OCDE
OCDE este un for interguvernamental care are ca obiect de activitate identificarea, diseminarea şi evaluarea aplicării politicilor publice optime pentru asigurarea creşterii economice, prosperității şi dezvoltării sustenabile în rândul statelor membre, precum și la nivel global.
OCDE este continuatoarea fostei Organizații Europene pentru Cooperare Economică (OECE), fondată în 1948 pentru a pune în aplicare Planul Marshall, finanțat de SUA pentru reconstrucția continentului european după cel de-al doilea Război Mondial. Convenția care a consfințit transformarea OECE în OCDE a fost semnată la 14 decembrie 1960 la Paris și a intrat în vigoare la 30 septembrie 1961.
Cei 38 de membri ai OCDE sunt state dezvoltate, deţinând cca. 70% din producţia şi comerţul globale şi 90% din nivelul mondial al investiţiilor străine directe. Sediul organizației se află la Paris, Franța.
Structura OCDE:
(1) Consiliul, format din reprezentanții statelor membre și ai Comisiei Europene la nivel de ambasador, se întrunește periodic cu scopul de a stabili, pe bază de consens, direcţiile şi obiectivele prioritare în activitatea organizației; o dată pe an Consiliul se reunește la nivel ministerial;
(2) Peste 300 de formate de lucru la nivel de experţi în diferite domenii (investiţii, guvernanță corporativă, concurență, afaceri economice, mediu, educaţie, comerţ, agricultură, ocuparea forței de muncă și afaceri sociale etc.), care identifică şi dezbat cele mai bune practici în sectoare specifice;
(3) Secretariatul, condus de un Secretar General (SG) al organizaţiei. Secretarul General prezidează reuniunile Consiliului, asigurând interfaţa între delegațiile naționale și Secretariat, şi coordonează activitatea Departamentelor sectoriale. Actualul Secretar General, Mathias Cormann, și-a preluat atribuțiile la 1 iunie 2021, pentru un mandat de cinci ani.
Organizaţia urmărește o consolidare permanentă a vocaţiei și expertizei sale globale prin cooperarea cu G7, G20, ONU, OMC şi alte organizaţii internaționale și regionale cu profil economic, precum şi a relevanței sale de „club al bunelor practici” în domeniul guvernanței economice.
Extinderea și aderarea la OCDE
La reuniunea Ministerială a Consiliului OCDE din 2016, miniștrii au solicitat inițierea unei reflecții strategice privind dimensiunea și membrii Organizației. În consecință, a fost elaborat un nou cadru de evaluare a statelor aspirante (Framework for the Consideration of Prospective Members), care a fost adoptat cu prilejul reuniunii Consiliului Ministerial OCDE din 7-8 iunie 2017 (http://www.oecd.org/mcm/documents/C-MIN-2017-13-EN.pdf). Pentru statele membre OCDE, documentul reprezintă un instrument de fundamentare a deciziei de deschidere discuții de aderare cu un stat aspirant, respectiv permite statelor aspirante să-și evalueze poziția înainte de a semnala interesul de alăturare la Organizație. Cadrul a fost utilizat pentru decizia statelor membre OCDE din 2022, de deschidere a discuțiilor de aderare cu cei șase aspiranți (Argentina, Brazilia, Bulgaria, Croația, Peru, România – în ordine alfabetică).
Principalele etape ale procesului de aderare sunt următoarele:
- Adoptarea (prin consens) de către Consiliul OCDE a deciziei de demarare a discuțiilor de aderare;
- Examinarea și adoptarea (prin consens) de către Consiliul OCDE a Foii de Parcurs (Accession Roadmap) a țării candidate, elaborată de Secretariat cu contribuția a peste 20 de comitete tehnice și structuri subsidiare.
- Examinarea multianuală de către comitete, prin evaluări tehnice aprofundate, a stadiului îndeplinirii condițiilor și criteriilor din secțiunile Foii de Parcurs. Examinarea se finalizează printr-un raport final (Formal Opinion) al fiecărui comitet, care certifică conformitatea legislației și practicii statului candidat cu cele ale OCDE.
- În paralel, Consiliul monitorizează evoluția procesului, prin informări periodice prezentate de Secretariat;
- Adoptarea de către Consiliul OCDE a deciziei de invitare a țării candidate să devină membru al OCDE (în baza finalizării tuturor rapoartelor formale ale comitetelor);
- Semnarea Acordului de aderare între țara candidată și OCDE, urmată de ratificarea acordului și depunerea instrumentului de aderare la Convenția OCDE de către țara candidată.
Nu există un calendar prestabilit de aderare, procesul depinde de meritele proprii ale fiecărui candidat în parte.
Candidatura României la OCDE
Aderarea RO la OCDE reprezintă un obiectiv major al politicii externe române. RO şi-a depus oficial candidatura pentru aderarea la OCDE cu ocazia exercițiilor anterioare de extindere, respectiv în aprilie 2004 şi noiembrie 2012, şi a reînnoit-o anual începând cu 2016.
La 25 ianuarie 2022, Consiliul OCDE a decis demararea discuțiilor de aderare cu toate cele 6 țări aspirante – (în ordine alfabetică) Argentina, Brazilia, Bulgaria, Croația, Peru și România (https://www.oecd.org/newsroom/Resolution-of-the-Council-on-the-Opening-of-Accession-Discussions-C-2017-92-final.pdf ). Candidații au fost informați asupra deciziei printr-o scrisoare a SG OCDE care a solicitat, totodată, confirmarea atașamentului față de valorile, principiile și standardele organizației menționate în documentele relevante ale organizației.
La reuniunea ministerială a Consiliului OCDE din luna iunie 2022 a fost adoptată Foaia de Parcurs pentru România, odată cu cele pentru alte patru state candidate – Brazilia, Bulgaria, Croația, Peru.
Foaia de Parcurs (https://www.oecd.org/mcm/Roadmap-OECD-Accession-Process-Romania-EN.pdf) fixează termenii, condițiile și etapele procesului de aderare a României la Organizație și urmărește alinierea legislației, politicilor și practicilor interne cu cele ale OCDE. Documentul menționează comitetele sectoriale care vor evalua conformitatea cu legislația și practicile OCDE, principiile care vor ghida activitatea acestora, precum și maniera în care se vor desfășura discuțiile de aderare cu autoritățile române.
Principalele domenii identificate în Foaia de Parcurs care vor fi acoperite în evaluările tehnice ale Comitetelor vizează următoarele :
- Reforma structurală: configurarea politicilor de reformă structurală a statutului candidat într-un mod ambițios, ca bază pentru o creștere puternică, durabilă, ecologică și favorabilă incluziunii;
- Comerț și investiții : consolidarea regimului liber de comerț și investiții al statului candidat, din perspectiva unei piețe deschise, competitive, durabile și transparente, bazate pe reguli clare. O atenție deosebită trebuie acordată sistemului de comerț multilateral, fundamentat pe Organizația Mondială a Comerțului, evitarea protecționismului, favorizarea condițiilor de concurență internaționale prin creșterea competitivității, o mai bună integrare a IMM-urilor în lanțurile valorice globale și demontarea barierelor inutile ridicate în calea schimburilor comerciale. Toate aceste măsuri au ca finalitate sporirea beneficiilor de care se bucură consumatorii precum și promovarea creșterii economice și a inovației;
- Dezvoltare durabilă și inclusivă: elaborarea unor politici economice care să conducă la dezvoltare durabilă și care să fie centrată pe principiul egalității de șanse, contribuind la o creștere economică favorabilă și incluzivă cu beneficii pentru toți cetățenii;
- Guvernanță: consolidarea guvernanței publice, integritatea și sporirea eforturilor de combatere a corupției.
- Mediu, biodiversitate și climă: asigurarea protecției eficiente a mediului înconjurător și a biodiversității și acțiuni privind schimbările climatice pentru a atinge obiectivele Acordului de la Paris (2015) privind schimbările climatice. Aceasta include necesitatea alinierii măsurilor de politică pentru întreaga economie cu obiectivele Acordului de la Paris și, în special, cu obiectivul de a atinge nivelul zero la emisiile globale de gaze cu efect de seră până în 2050, prin reducerea substanțială a nivelurilor emisiilor permise pentru fiecare stat în parte și creșterea investițiilor private în decarbonizare. Aceste măsuri includ, printre altele, obligația pentru fiecare stat să adopte și să implementeze politici publice în conformitate cu obiectivele sale de mediu, inclusiv inversarea și stoparea pierderii biodiversității și a defrișărilor, așa cum a fost convenit în timpul summit-ului COP26 de la Glasgow.
- Digitalizare: promovarea economiei digitale favorabile incluziunii, inclusiv prin acțiuni concertate la nivel internațional;
- Infrastructură: dezvoltarea infrastructurii de calitate într-un mod transparent, responsabil și incluziv.
Pe parcursul procesului de aderare la OCDE România este evaluată de 26 de Comitete și va trebui să internalizeze peste 250 de instrumente juridice la nivelul legislației, politicilor și practicilor interne.
La 23 septembrie 2022, prin Decizia Prim-ministrului nr. 481, a fost instituit Comitetul național pentru aderarea la OCDE în coordonarea Prim-ministrului (succesorul Comitetului Interministerial pentru coordonarea relaţiilor României cu OCDE înființat în 2016).
Comitetul are rolul de a coordona procesul de aderare la OCDE și de a agrea soluții care să sprijine procesul de aderare a României la OCDE. Prin aceeași decizie sunt instituite funcțiile de coordonator național, la nivel de secretar de stat MAE și respectiv de coordonator național adjunct, la nivel de consilier de stat din Cancelaria Prim Ministrului, cu atribuții în coordonarea etapelor de aderare la OCDE. Totodată, a fost instituit Task Force-ul interinstituțional, la nivel de secretari de stat, directori generali și experți din toate instituțiile de linie, care sprijină Comitetul național în adoptarea deciziilor. Secretariatul General al Guvernului asigură secretariatul tehnic al Comitetului și al Task force. (https://lege5.ro/gratuit/gezdmnrrhayda/decizia-nr-481-2022-privind-infiintarea-organizarea-si-atributiile-comitetului-national-pentru-aderarea-romaniei-la-organizatia-pentru-cooperare-si-dezvoltare-economica-ocde)
Prima etapă a vizat elaborarea și transmiterea unui Memorandum Inițial, care reprezintă o autoevaluare a alinierii legislației, politicilor și practicilor României la instrumentele juridice OCDE. Demersul a fost sprijinit de toate instituțiile de linie cu atribuții în domeniu, fiind facilitat de Ministerul Afacerilor Externe și Cancelaria Prim-ministrului/SGG.
Memorandum–ul Inițial a fost înaintat SG OCDE la 15 decembrie 2022, în cadrul vizitei la Paris a Prim-ministrului României, urmând a face obiectul analizei, pe domenii, în cadrul Comitetelor OCDE.
Următorul pas important l-a reprezentat elaborarea și transmiterea răspunsurilor la chestionarele tematice ale Comitetelor OCDE. Acestea vor completa imaginea de ansamblu cu privire la alinierea la standardele și politicile OCDE. Ulterior, procesul de evaluare va continua cu misiunile de evaluare pe care experții OCDE le vor efectua în România, rezultatele acestora urmând a fi analizate în cadrul celor 26 de comitete tehnice OCDE în vederea adoptării propriilor evaluări tehnice ce vor fi înaintate Consiliului OCDE.
În relația cu OCDE, România contribuie la programe și proiecte regionale ale OCDE precum ”Eurasia Competitiveness program”; ”South East Europe Regional Programme”, ”Strengthening co-ordination and strategic direction with Sub-Saharan Africa (ECOWAS)”;
România are, de asemenea, statut de membru la 2 structuri conexe OCDE, și anume:
- Agenția pentru Energie Nucleară / Nuclear Energy Agency – din 2017
- Forumul pentru Transport Internațional / International Transport Forum – din 1992.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
